In perioada 11-22 noiembrie la Varsovia a avut loc cea de-a 19-a Conferinta a Partilor la Conventia ONU privind schimbarile climatice. Uniunea Europeana urmareste adoptarea unui pachet echilibrat de decizii care sa promoveze politicile climatice la nivel international. Deciziile trebuie sa imbunatateasca punerea in aplicare a masurilor deja convenite in domeniul climei, sa duca mai departe eforturile de a diminua si mai mult emisiile globale de gaze cu efect de sera pana in 2020 si sa pregateasca terenul pentru adoptarea, pana in 2015, a unui acord global in domeniul politicilor climatice, obligatoriu din punct de vedere juridic, care sa cuprinda angajamentele asumate de toate tarile in materie de emisii.
Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a adaugat: „Ar trebui sa fie clar pentru toata lumea ca aceasta conferinta de la Varsovia privind schimbarile climatice nu va marca sfarsitul negocierilor privind acordul global in domeniul climei din 2015. Cu toate acestea, intalnirea va fi una foarte importanta pentru a inregistra progrese si a pregati terenul pentru reuniunea care va avea loc la Paris in 2015. Trebuie ca la Varsovia sa ne punem de acord sa pregatim angajamente puternice in vederea acordului din 2015 si sa intensificam reducerile de emisii in perioada ramasa pana la sfarsitul deceniului in curs. Toate tarile trebuie sa fie pregatite sa prezinte angajamente indraznete inainte de summitul liderilor mondiali privind schimbarile climatice organizat de Ban Kimoon, Secretarul General al ONU, in luna septembrie a anului viitor.”
Acordul din 2015
Scopul acordului global in privinta politicilor climatice este de a mentine icalzirea globala la un nivel cu 2°C mai scazut fata de temperatura din perioada preindustriala. De aceea la Varsovia se asteapta ca fiecare tara sa-si asume angajamente ambitioase in aceasta privinta care sa intre in vigoare incepand cu anul 2020. Astfel pentru 2014 UE doreste planificarea activitatilor astfel incat sa se poata formula textul concret al acordului global inainte de mai 2015.
Angajamentele curente ale statelor lumii nu sunt inca suficient de ambitioase pentru a mentine incalzirea globala sub 2°C. De aceea UE doreste ca la Varsovia statele participante, reprezentate prin ministri, sa se implice activ in dezbaterea si stabilirea obiectivelor acordului global din 2015 si face apel la o mai buna cooperare internationala pentru atingerea scopului comun in privinta schimbarilor climatice. Exista un potential semnificativ de a reduce si mai mult emisiile, printre altele, prin intensificarea masurilor intreprinse in materie de eficienta energetica, energie din surse regenerabile, gaze fluorurate cu efect de sera, reforma a subventiilor pentru combustibilii fosili si emisii generate de transportul aerian si maritim.
Cel de-al treilea domeniu in care este necesar sa se ia decizii la Varsovia este realizarea de progrese privind punerea in aplicare a masurilor convenite in sesiunile anterioare. Printre acestea se numara problema modului de abordare a pierderilor si daunelor provocate de schimbarile climatice in tarile in curs de dezvoltare deosebit de vulnerabile.
Printre altele, este necesar sa se ia decizii cu privire la finalizarea normelor in materie de transparenta aplicabile angajamentelor asumate pana in prezent, precum si la normele detaliate de punere in aplicare a celei de-a doua perioade de angajament din cadrul protocolului de la Kyoto, care se intinde din 2013 pana in 2020.
Fondurile UE destinate politicilor climatice in 2013
In calitate de cel mai important furnizor de asistenta oficiala pentru dezvoltare, UE, impreuna cu statele membre, va prezenta la Varsovia informatii cu privire la acordarea in continuare de finantare pentru politicile climatice in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. UE si statele membre s-au angajat ca in perioada 2010-2012 sa acorde tarilor in curs de dezvoltare 7,2 miliarde EUR, reprezentand „finantare initiala rapida”, si au depasit acest angajament, acordand in total 7,34 miliarde EUR, suma care include cele 2,67 miliarde EUR acordate anul trecut. Desi pentru 2013 nu se aplica nicio astfel de obligatie de finantare a politicilor climatice, UE si o serie de state membre au anuntat contributii voluntare pentru tarile in curs de dezvoltare, in valoare de 5,5 miliarde EUR, iar cele mai recente estimari arata ca sunt pe calea cea buna pentru a-si indeplini obiectivul de a pune la dispozitie aceasta suma.
Capitala Verde Europeana
Europa este in prezent o societate predominant urbana, peste doua treimi dintre europeni locuind in orase si municipii. Multe provocari de mediu cu care se confrunta societatea isi au originea in zonele urbane, dar tot in aceste zone se gasesc si solutiile.
Acest premiu face parte din strtegia UE de a incuraja eforturile locale de reducere a efectelor nocive a incalzirii globale si este o initiativa lansata de Comisia Europeana in anul 2008. Premiul „Capitala europeana verde” este acordat unui oraș care ocupă o pozitie de lider in materie de management urban ecologic. Aceste orase urmsresc sa instituie standarde mai inalte in domeniul dezvoltarii urbane durabile, ascultand dorintele cetatenilor și promovand solutii inovatoare la provocarile din domeniul mediului.
Din 2010, cand a avut loc prima editie a competitiei, sase orase au primit titlul de „Capitala europeana verde”. Stockholm a fost primul castigator, apoi Hamburg, in 2011, si Vitoria-Gasteiz in 2012. Detinatorul premiului pentru 2013 este Nantes. Copenhaga a obtinut titlul pentru 2014, iar Bristol pentru 2015. Printre candidatii la acest titlu pentru anul 2016 se afla si municipiul Pitesti.
sursa: Reprezentanta Comisiei Europene – Conferinta de la Varsovia