Semestrul european 2017 – Pachetul de primăvară: Recomandări specifice pentru țara noastră - Europe Direct Timișoara

Statele membre ar trebui să valorifice oportunitatea oferită de redresarea economică pentru a continua reformele structurale, pentru a stimula investițiile și pentru a-și consolida finanțele publice. Prioritățile diferă de la un stat membru la altul, însă este esențial să se depună eforturi suplimentare la toate nivelurile pentru a realiza o creștere economică mai favorabilă incluziunii, mai robustă și mai durabilă.

Comisia Europeană a prezentat pe 22 mai recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, însă continuă să se confrunte cu unele provocări, cum ar fi creșterea lentă a productivității, consecințele crizei – inclusiv inegalitățile care persistă – și incertitudinea generată în principal de factori externi. Prin urmare, Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităților economice și sociale identificate în comun la nivel european: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile. Se acordă o atenție deosebită provocărilor și priorităților identificate pentru zona euro.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2017

Economia europeană și-a dovedit reziliența în fața unor provocări semnificative. Ratele de creștere atât în UE, cât și în zona euro au fost de aproape 2 % în 2016, finanțele publice se îmbunătățesc, iar ocuparea forței de muncă a atins un nivel record, cu o populație ocupată de aproape 233 de milioane de persoane. Rata șomajului s-a situat la cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, iar investițiile depășesc nivelurile anterioare crizei în unele state membre – Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, având, de asemenea, o contribuție semnificativă în acest sens. Cu toate acestea, creșterea lentă a productivității și consecințele crizei, inclusiv disparitățile în interiorul țărilor și între țări, precum și incertitudinile generate în principal de factori externi continuă să aibă repercusiuni asupra economiei.

Pachetul prezentat ține seama de concluziile formulate în pachetul de iarnă al semestrului european din februarie, referitoare inclusiv la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, și se înscrie în continuarea acestor concluzii. În cazul Ciprului, Italiei și Portugaliei, care s-au confruntat cu dezechilibre macroeconomice excesive, Comisia a ajuns la concluzia că nu există motive analitice pentru accelerarea procedurii, cu condiția ca aceste trei țări să pună în aplicare integral reformele prevăzute în recomandările specifice care le-au fost adresate.

România

Comisia a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și recomandă Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative. Este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

Piața muncii și populația

În condițiile în care condițiile pe piața muncii din România se îmbunătățesc, iar șomajul a scăzut de la 6.8% în 2015, la 6% în 2016, apropiindu-se de minimul pre-criză, forța de muncă este într-o continuă scădere și ea. În 2016 s-au pierdut locuri de muncă (cca 0.6%) – în domeniul agricol și în industrie și s-au câștigat în domeniul serviciilor, arătând schimbarea în structura economiei. De asemenea, s-au creat locuri de muncă în domeniul construcțiilor, ca urmare a creșterii economice.

Populația a scăzut în perioada 2007-2016 cu 6%, fiind într-un proces de îmbătrânire. Se așteaptă ca numărul persoanelor active pe piața muncii (20-64 ani) să scadă cu încă 4% până în 2020, în timp ce numărul pensionarilor va crește cu 13% până ân 2060. Migrația forței de muncă, în special a celei tinere, în condițiile în care puțini decid să se întoarcă în țară, duce la creșterea continuă a riscului de pierdere a resurselor umane.

Finanțele publice

Politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul public general este de așteptat să se amplifice. Autoritățile au adoptat o serie de reduceri fiscale, incluzând cotele de TVA, accizele și o abolire a taxei speciale pentru construcții. În ceea ce privește cheltuielile, salariile publice au crescut semnificativ în perioada 2016-2017. Noul guvern a introdus, de asemenea, o creștere suplimentară semnificativă a pensiilor pentru limită de vârstă, care va intra în vigoare în iulie 2017. În consecință,
Deficitul structural sa lărgit de la 1% în 2015 la aproximativ 2½% din PIB în 2016 și se preconizează că va ajunge la aproximativ 4% în 2017 (Graficul 1.10). Se estimează că deficitul bugetului general a crescut de la 0,8% din PIB în 2015 la 2,8% din PIB în 2016 și se preconizează că va crește în continuare până la 3,6% în 2017.

Se așteaptă ca rata datoriei publice să crească moderat. Datorită creșterii deficitului public, se estimează că datoria publică va crește de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% din PIB în 2018. Condițiile de finanțare suverane au fost favorabile, dar s-au deteriorat recent. În cazul unui șoc advers al cursului de schimb, pragul de 60% din PIB ar fi încălcat până în 2026.