„Ordinul european de anchetă” ajută autoritățile să combată criminalitatea organizată și terorismul

Copyright pixabay

Pe 22 mai a intrat în vigoare „ordinul european de anchetă” (European Investigation Order), menit să simplifice activitatea autorităților judiciare în momentul în care acestea solicită probe din alte state membre.

De exemplu, dacă autoritățile judiciare franceze urmăresc teroriști care se ascund în Belgia, ele le pot solicita omologilor belgieni să interogheze martori sau să efectueze percheziții în numele lor. Noul instrument va simplifica și accelera anchetele penale transfrontaliere.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, a declarat: „Infractorii și teroriștii nu cunosc granițe. Prin intermediul ordinului european de anchetă vom ajuta autoritățile judiciare să coopereze eficient pentru a combate criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri și corupția. Autoritățile judiciare vor avea astfel acces la dovezi mai rapid, oriunde în UE. Fac apel la toate statele membre să implementeze cât mai repede ordinul european de anchetă, pentru a sprijini lupta noastră comună împotriva criminalității și terorismului. În iunie vom căuta împreună cu statele membre soluții pentru a facilita colectarea și schimbul de probe electronice. Este momentul să modernizăm întru totul instrumentele de care dispun autoritățile judiciare pentru a efectua anchete. ”

Ordinul european de anchetă se bazează pe recunoașterea reciprocă. Aceasta înseamnă că fiecare țară din UE este obligată să recunoască și să execute cererile care îi sunt adresate de alte țări, tratându-le la fel ca pe cele formulate de autoritățile proprii.

Ordinul european de anchetă permite, în special:

  • transferul temporar al persoanelor deținute în vederea obținerii de probe;
  • verificarea conturilor bancare și a operațiunilor financiare ale persoanelor suspectate sau acuzate;
  • derularea de investigații sub acoperire și interceptarea telecomunicațiilor;
  • luarea de măsuri de conservare a probelor.

Instrumentele tradiționale de investigare nu sunt întotdeauna adaptate la lumea digitală în care trăim. Autoritățile judiciare au nevoie de modalități de a accesa probele stocate în cloud și localizate în altă parte a lumii. Comisia caută în prezent soluții pentru a le oferi autorităților judiciare instrumente moderne de investigare, care să le simplifice accesul la probele electronice.

Etapele următoare

Până pe 22 mai 2017, statele membre ar fi trebuit să transpună în legislația națională directiva privind ordinul european de anchetă. Comisia Europeană va analiza stadiul în care se află transpunerea și va lua măsuri în cazul statelor membre care nu s-au conformat încă.

La Consiliul Justiție din data de 8 iunie, Comisia va prezenta soluții pentru îmbunătățirea accesului transfrontalier la probele electronice.

Context

În ceea ce privește obținerea de probe pentru utilizarea în cadrul procedurilor penale, directiva se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judiciare.

Ea se aplică în toate țările UE, cu excepția Danemarcei și a Irlandei, care nu participă. Regatul Unit a decis să participe la directiva propusă. Aceasta înlocuiește sistemele de asistență juridică reciprocă pentru strângerea de probe, în special Convenția UE din 2000 privind asistența judiciară reciprocă și Decizia-cadru 2003/577/JAI privind înghețarea probelor.

La data de 21 mai 2010, șapte state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania și Suedia) au înaintat o inițiativă privind instituirea ordinului european de anchetă. Directiva a fost adoptată în 2014 în comun de către Consiliu și Parlamentul European.

Sursa: Comunicat de presă al CE