Pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată profita de beneficiile oferite de dreptul UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele europene în propria ordine juridică națională în termenele prevăzute.
În 2018, numărul de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de transpunerea tardivă a scăzut puternic, și anume cu o pătrime (de la 558 de cazuri în 2017 la 419 în 2018). Cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din legislatura Comisiei Juncker a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri).
Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Astfel, după ce în 2016 a atins un maxim raportat la ultimii cinci ani, numărul de proceduri a început să se stabilizeze, în 2018 reducându-se cu 5 % față de 2016 (a se vedea graficul 1). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE.
Graficul 2 (a se vedea anexa) oferă o imagine de ansamblu a situației pentru fiecare stat membru. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut.Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile (a se vedea graficul 3).
Tabloul de bord al pieței unice în 2019
Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice.
În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu).
