România va prelua președinția Consiliului în 2019. Pașii pe care îi are în vedere
O serie de evenimente derulate în 2014 și 2015 de către instituțiile ce activează în domeniul politicilor europene, la care au participat reprezentanţi din sectorul privat, societatea civilă, mediul academic, eurodeputaţi şi lideri de presă, pun accent pe acțiuni pe care România le poate intreprinde pentru a creşte influenţa românească în politicile europene. Propunerile, ca rezultat al dezbaterii de la Bruxelles din decembrie 2014 și al conferinței SNSPA din martie 2015, se concentrează pe 3 aspecte:
- Propunerea de a se forma experți, tineri. S-a propus concursul „Experți pentru o Românie europeană”, cu o primă sesiune în septembrie 2015. Acest lucru se va traduce prin locuri de muncă, reprezentare, profesionalism, dezvoltarea resurselor umane, dar și a țării noastre. Însă, așa cum s-a discutat și în conferință, e nevoie să se insiste pe formarea profesională a experţilor români în domeniul politicilor sectoriale. Un exemplu îl constituie proiectul POSDRU ”Euroantreprenoriat – calificări universitare pentru europenizarea societății românești”, derulat în parteneriat între instituții academice române și belgiene.
- Nevoia imperativă de realizarea a unei strategii de țară, prin identificarea și prioritizarea anumitor teme (printre acestea numărându-se și cele de mai sus), deoarece „pentru România, anul 2019 este mâine”.
- Reglementare puternică a lobby-ului atât la nivelul țării noastre, cât și la nivel European. România nu este reprezentată de lobby-iști la Bruxelles, în primul rând pentru că activitatea nu este reglementată la nivel național. Proiectul de lege pentru reglementarea activității de lobby a primit în 2013 avizul negativ din partea Guvernului.
O președinție asigurată prin rotație
Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile Țărilor de Jos, Slovaciei și Maltei.
Președințiile Consiliului până în 2020
Țările de Jos: ianuarie-iunie 2016
Slovacia: iulie-decembrie 2016
Malta: ianuarie-iunie 2017
Regatul Unit: iulie-decembrie 2017
Estonia: ianuarie-iunie 2018
Bulgaria: iulie-decembrie 2018
Austria: ianuarie-iunie 2019
România: iulie-decembrie 2019
Finlanda: ianuarie-iunie 2020
Ce este președinția Consiliului UE și cum funcționează? VIDEO
Link-uri utile:
Președinția Consiliului UE
Președinția olandeză a Consiliului Uniunii Europene 2016
DOAR 4 ANI PÂNĂ LA PREȘEDINȚIA UE. CĂUTĂM EXPERȚI PENTRU O ROMÂNIE EUROPEANĂ
La Bucureşti, programul “Experţi pentru o Românie europeană” prinde contur
Proiect de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România