La toate nivelurile de guvernare, procesul de luare a deciziilor publice implică diferite opțiuni și abordări. Unele decizii, cum ar fi investirea în combustibili fosili sau în surse regenerabile, ar putea implica alegerea unei opțiuni în dezavantajul alteia. Altele ar putea aborda întrebarea “cum” – vom investi în surse regenerabile, dar care dintre acestea sunt cele mai bune pentru societate? Fiecare decizie politică are rezultate, dintre care unele ar putea fi neprevăzute, neașteptate sau chiar în detrimentul celor ale căror vieți se presupune că le vor îmbunătăți. Pe termen lung, prejudiciul general poate fi mult mai mare decât câștigurile pe termen scurt. Pentru a obține rezultate pozitive și durabile pe teren, factorii de decizie politică trebuie să aibă posibilitatea de a lua decizii în cunoștință de cauză, după evaluarea beneficiilor și a costurilor fiecărei opțiuni disponibile.
O politică eficientă se bazează aproape întotdeauna pe știință. În mod similar, măsurarea eficienței unei decizii politice necesită obiective, care implică un mecanism de monitorizare a progresului în timp. Definirea obiectivelor și raportarea progresului se bazează, de asemenea, pe metode și dovezi științifice. Aceste abordări sunt încorporate în politicile de mediu și climatice ale Uniunii Europene.
Politicile UE privind calitatea aerului, de exemplu, vizează reducerea daunelor provocate de diferiți poluanți atmosferici și surse de poluare. Expunerea pe termen lung chiar și la doze mici de poluanți din aer constituie un risc pentru sănătate, afectându-ne pe toți în diferite grade. Știința medicală a confirmat de mult timp legăturile dintre calitatea slabă a aerului și bolile respiratorii și cardiovasculare, care afectează în special tinerii și persoanele în vârstă.
Știința poate identifica cauze și soluții
Pentru a monitoriza poluarea atmosferică din UE, statele membre instalat mai mult de 2 000 de stații de monitorizare, care raportează în mod regulat concentrațiile de diferiți poluanți atmosferici în centrele orașelor, pe șosele sau în zonele rurale. Toate aceste date sunt măsurate și procesate într-un mod coerent și comparabil în timp în întreaga UE. Această infrastructură de raportare permite factorilor de decizie politică să înțeleagă unde și de ce există depășiri ale nivelului poluării și îi ajută să informeze pentru a rezolva problema. Modelarea calității aerului, susținută științific, este esențială pentru identificarea relațiilor cauzale și a efectelor, cum ar fi numărul de autovehicule diesel sau centralele pe bază de cărbune și impactul acestora asupra calității aerului urban. Acest tip de înțelegere este esențial pentru elaborarea unor răspunsuri și soluții adecvate.
La nivel local, multe orașe au luat măsuri specifice pentru îmbunătățirea calității aerului. De exemplu, primarii din Paris, Madrid și Atena au propus măsuri de interzicere a autoturismelor și utilitarelor diesel din centrele orașelor până în 2025 pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a reduce daunele asociate sănătății umane. Alte orașe care se confruntă cu episoade repetate de poluare a aerului trebuie să ia în considerare acțiuni similare.
Tendințele pot declanșa acțiuni
În alte cazuri, dovezile bazate pe știință nu trebuie să fie specifice timpului și locației pentru a furniza informații fiabile, foarte relevante pentru deciziile politice. Deciziile de politică luate în considerare nu trebuie întotdeauna să fie pe baza unor foi de calcul complexe care să cuprindă citirile orare ale ozonului la fiecare stație de monitorizare. Tendințele pot transmite în egală măsură mesajul că trebuie luate măsuri pentru a reduce poluarea aerului și impactul acestuia asupra sănătății. Chiar și cu lacune în ceea ce privește datele, tendințele ecologice și climatice pot transmite un apel puternic și convingător pentru acțiuni politice.
Deși sfera științei climei, inclusiv impactul multiplu al schimbărilor climatice, este foarte largă și se ocupă de un nivel mare de complexitate, relații neliniare, puncte critice și, prin urmare, de o serie de incertitudini, constatările sale sunt destul de clare: planeta noastră se încălzește și dependența noastră de combustibilii fosili contribuie la această încălzire. De asemenea, știm că anumite regiuni, nu numai pe glob, dar și în Europa, vor fi mai afectate de efectele adverse ale schimbărilor climatice decât altele. Aceste constatări au declanșat numeroase politici ambițioase atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, incluzând obiectivele UE privind clima și energia pentru 2030 și Acordul de la Paris sub umbrela Organizației Națiunilor Unite.
De fapt, incertitudinea și lipsurile de date nu subminează validitatea concluziilor științifice. Ele sunt parte integrantă a științei și sunt recunoscute în mod clar în evaluări. Recunoscând potențialele deficiențe, cunoștințele științifice evoluează continuu, îmbunătățind metodele, modelele și analizele.
Îmbunătățirea cunoștințelor științifice și raportarea progreselor către un obiectiv de politică poate conduce la îmbunătățiri ale politicilor, cum ar fi ajustarea metodelor de testare a emisiilor de dioxid de carbon provenite de la autoturisme și utilitare sau stabilirea unor obiective mai stricte privind clima și energia pentru 2030.
Activitatea noastră principală la Agenția Europeană de Mediu se ocupă direct cu transmiterea cunoștințelor științifice către factorii de decizie și către public. Suntem o instituție de informare în centrul unei rețele extinse (Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului), reunind experți din instituțiile naționale și din alte organisme din 39 de țări europene. Agenția Europeană de Mediu (AEM) furnizează informații independente și fiabile privind o gamă largă de subiecte legate de mediul și climatul european. Contribuie la compilarea datelor colectate de statele sale membre și asigură calitatea acestora. Pe baza acestor informații, AEM elaborează evaluări relevante pentru politică în sprijinul elaborării politicilor la nivel european și național, cu scopul de a contribui la îmbunătățiri tangibile în viața cetățenilor.
Hans Bruyninckx, EEA Executive Director
Sursa: https://www.eea.europa.eu/articles/effective-policies-are-based-on