Joi şi vineri a avut loc la Bruxelles Consiliului European, la care România a fost reprezentată de preşedintele Traian Băsescu. Vineri seara au fost publicate concluziile summitului de la Bruxelles:
COSILIUL EUROPEAN, 24-25 OCTOMBRIE 2013
Semnele redresării economice sunt vizibile, însă UE trebuie să își continue eforturile de mărire a
potențialului de creștere, de sporire a creării de locuri de muncă și de promovare a competitivității
europene. Astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra economiei digitale, a inovării și a
serviciilor. Aceste sectoare prezintă un potențial deosebit pentru creștere și creare de locuri de
muncă, care trebuie mobilizat rapid. Consiliul European a furnizat orientări concrete, astfel încât
potențialul existent să fie valorificat la maximum.
De asemenea, Consiliul European s-a aplecat asupra unor diverse domenii de politică economică și
socială. Acesta a trecut în revistă punerea în aplicare a inițiativelor adoptate în iunie în ceea ce
privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și finanțarea economiei, în special a
întreprinderilor mici și mijlocii, și a convenit asupra unor noi măsuri. Consiliul European a
imprimat un nou impuls în direcția unei reglementări îmbunătățite.
Consiliul European a ținut o discuție detaliată referitor la finalizarea uniunii economice și
monetare. Acesta s-a concentrat îndeosebi asupra coordonării îmbunătățite a politicilor economice,
asupra consolidării dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare și asupra finalizării
uniunii bancare. După cum s-a decis în iunie, Consiliul European va reveni asupra tuturor acestor
elemente în decembrie, pentru a lua decizii.
Consiliul European s-a aplecat în perspectivă asupra reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic,
care se va desfășura la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013.
Consiliul European și-a exprimat profundul regret în ceea ce privește recentele evenimente tragice
survenite în Marea Mediterană, în care sute de persoane și-au pierdut viața, și a decis
intensificarea acțiunii Uniunii, astfel încât să se împiedice repetarea unor astfel de tragedii.
I. ECONOMIE DIGITALĂ, INOVARE ȘI SERVICII
1. O economie digitală puternică este vitală pentru creșterea economică și pentru competitivitate
la nivel european într-o lume globalizată. În acest scop, trebuie depuse toate eforturile pentru
ca industria din Europa să primească un nou impuls în ceea ce privește produsele și serviciile
digitale. Este nevoie urgent de o piață unică digitală și a telecomunicațiilor integrată, care să
aducă beneficii consumatorilor și companiilor. Europa trebuie să impulsioneze, ca parte a
strategiei sale de creștere economică, inovarea digitală, bazată pe date, în toate sectoarele
economiei. O atenție specială ar trebui acordată sprijinului pentru reducerea decalajului digital
dintre statele membre.
Investiții în economia digitală
2. Pentru a utiliza potențialul maxim al economiei digitale, pentru a impulsiona productivitatea
și pentru a crea activități economice și locuri de muncă calificate noi, Europa are nevoie de
investiții și de un cadru de reglementare adecvat. Ar trebui promovate investiții noi, pentru a
accelera desfășurarea unei infrastructuri capabile să îndeplinească obiectivele în materie de
viteză în bandă largă ale agendei digitale pentru Europa și pentru a accelera introducerea de
noi tehnologii, precum 4G, menținând în același timp neutralitatea tehnologică. Ar trebui
adoptate rapid măsuri legislative pentru a reduce costurile legate de desfășurarea
infrastructurii pentru comunicațiile în bandă largă.
3. O serie de tehnologii strategice, precum Big Data (tehnologia de lucru cu volume mari de
date) și Cloud computing (tehnologia de tip cloud), sunt catalizatori importanți pentru
productivitate și servicii mai bune. Cloud computing ar trebui să îmbunătățească accesul la
date și să simplifice diseminarea lor. Tehnologia Big Data urmărește să prelucreze, să
colecteze, să stocheze și să analizeze cantități mari de date. Acțiunea UE ar trebui să furnizeze
condițiile-cadru adecvate unei piețe unice a Big Data și Cloud computing, în special prin
stabilirea unor standarde pentru servicii de tip cloud sigure, de înaltă calitate și fiabile.
Comisia Europeană și statele membre, cu sprijinul „Parteneriatului European pentru Cloud”,
ar trebui să depună în continuare toate eforturile pentru ca Europa să se afle în prima linie a
adoptării tehnologiei de tip cloud. Consiliul European solicită crearea unei rețele puternice a
coordonatorilor naționali în domeniul digitalului, care ar putea juca un rol strategic în
dezvoltarea Cloud, Big Data și Open Data (tehnologia bazată pe date deschise).
4. Eforturile în curs destinate combaterii evaziunii fiscale, a fraudei fiscale, a planificării fiscale
agresive, a erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor sunt, de asemenea,
importante pentru economia digitală. Statele membre ar trebui să își coordoneze în continuare
pozițiile, acolo unde este necesar, în vederea obținerii celei mai bune soluții posibile pentru
statele membre și UE în cadrul BEPS (proiectul privind erodarea bazei impozabile și
transferul profiturilor) al OCDE. În actuala sa revizuire a legislației privind TVA, Comisia va
aborda, de asemenea, chestiuni care sunt specifice economiei digitale, precum ratele de
impozitare diferențiate pentru produsele digitale și fizice. Consiliul European salută inițiativa
Comisiei de a înființa un grup de experți privind fiscalitatea la nivelul economiei digitale.
Consiliul European va reveni asupra chestiunilor referitoare la fiscalitate în cadrul reuniunii
sale din decembrie 2013.
Promovarea unei piețe unice digitale favorabile consumatorilor și întreprinderilor
5. Soluționarea problemei fragmentării, promovarea unei concurențe efective și atragerea
investițiilor private cu ajutorul unui cadru juridic la nivelul UE îmbunătățit, previzibil și stabil
sunt esențiale, concomitent cu asigurarea unui grad înalt de protecție a consumatorilor și cu
permiterea unui grad de flexibilitate pentru statele membre în vederea luării de măsuri
suplimentare în materie de protecție a consumatorilor. În acest context, Consiliul European
salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind continentul conectat și încurajează
legiuitorul să desfășoare o examinare intensivă în vederea adoptării acestuia în timp util.
Acesta subliniază importanța unei mai bune coordonări a calendarului și a condițiilor de
asignare a frecvențelor, cu respectarea competențelor naționale în acest domeniu.
6. Este necesară îndeplinirea angajamentului de a finaliza piața unică digitală până în 2015,
deoarece în prezent fragmentarea pieței împiedică eliberarea întregului potențial al economiei
digitale. Aceasta presupune o abordare cuprinzătoare, care stimulează inovarea și concurența
la nivelul serviciilor digitale.
7. Nu ar trebui precupețit niciun efort pentru a accelera lucrările referitoare la propunerile
legislative în curs, în mod special propunerile referitoare la identificarea electronică și
serviciile electronice de asigurare a încrederii și la facturarea electronică și serviciile de plată,
astfel încât să poată fi adoptate până la sfârșitul perioadei legislative. Trebuie abordate, de
asemenea, blocajele cu care se confruntă persoanele în accesarea „vieții digitale” de pe
diferite platforme, care continuă să existe din cauza lipsei interoperabilității și a lipsei
portabilității conținutului și datelor. Aceasta împiedică utilizarea serviciilor digitale și
concurența. Prin urmare, trebuie creat un cadru deschis și nediscriminatoriu, pentru a asigura
această interoperabilitate și portabilitate, fără a stânjeni dezvoltarea sferei digitale aflate într-o
evoluție rapidă și evitând sarcina administrativă inutilă, în special pentru IMM-uri. Furnizarea
de conținut și servicii digitale pe piața unică presupune crearea unui regim de drepturi de
autor pentru era digitală. Prin urmare, Comisia își va încheia revizuirea actuală a cadrului UE
al drepturilor de autor în primăvara anului 2014. Acesta subliniază importanța unei mai bune
coordonări a calendarului și a condițiilor de asignare a frecvențelor, cu respectarea
competențelor naționale în acest domeniu.
8. Este important ca încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în economia digitală să fie
încurajată. Adoptarea rapidă a unui cadru general solid de protecție a datelor la nivelul UE și a
Directivei privind securitatea cibernetică este esențială pentru finalizarea pieței unice digitale
până în 2015.
9. Modernizarea administrațiilor publice ar trebui să continue prin implementarea rapidă a unor
servicii precum e-Guvernare, e-Sănătate, facturarea electronică și achizițiile publice
electronice. Aceasta va duce la creșterea numărului de servicii digitale și la îmbunătățirea
acestora pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă, precum și la economii în
materie de costuri în sectorul public. Open data este o resursă neutilizată cu un potențial
imens pentru construirea unor societăți mai puternice, mai interconectate, capabile să
răspundă mai bine nevoilor cetățenilor și care permit intensificarea inovării și a prosperității.
Interoperabilitatea și reutilizarea informațiilor din sectorul public trebuie promovate în mod
activ. Legislația UE ar trebui concepută în așa fel încât să faciliteze interacțiunea digitală între
cetățeni și întreprinderi și autoritățile publice. Ar trebui depuse eforturi pentru a se aplica
principiul conform căruia informațiile sunt colectate de la cetățeni o singură dată, cu
respectarea normelor în materie de protecție a datelor.
Îmbunătățirea competențelor
10. Utilizatorii trebuie să dețină competențele digitale necesare. Mulți cetățeni și multe
întreprinderi europene nu utilizează tehnologia informației suficient. Aceasta duce la ocuparea
cu tot mai multă dificultate a locurilor de muncă în sectorul digital. În 2011, în Uniunea
Europeană nu s-au ocupat un număr de 300 000 de posturi vacante în sectorul TIC; dacă
această tendință nu va fi stopată, până în 2015 s-ar putea ajunge la 900 000 de posturi vacante.
Această neconcordanță în materie de competențe este în detrimentul obiectivelor noastre în
domeniul politicii economice și sociale.
11. Ar trebui luate măsuri concrete pentru a remedia această situație:
a) o parte din fondurile structurale și de investiții europene (2014-2020) ar trebui utilizate
pentru educație în materie de TIC, pentru sprijin în vederea recalificării și pentru
educație și formare profesională în materie de TIC, inclusiv prin conținut și instrumente
digitale, în contextul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
b) ar trebui asigurat un grad sporit de integrare a competențelor digitale în educație, din
primele etape ale școlarizării până la învățământul superior, în educația și formarea
profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții;
c) Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital ar trebui consolidată, pentru a
aborda problema neconcordanței în materie de competențe prin sprijinirea programelor
specifice de mobilitate a forței de muncă și prin utilizarea clasificării europene a
aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), nou elaborată;
d) Comisia va intensifica și mai mult activitatea, pe baza Panoramei competențelor în UE
pentru locuri de muncă în sectorul digital, cu scopul de a accelera înregistrarea de
progrese în ceea ce privește cadrele paneuropene în domeniul competențelor digitale.
12. În toate cele trei domenii – investiții, piața unică digitală și îmbunătățirea competențelor – este
absolut necesar un angajament ferm pentru îndeplinirea obiectivului referitor la intensificarea
creșterii economice, a competitivității și a ocupării forței de muncă. Consiliul European invită
Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în legătură cu această agendă și declară că va
reveni asupra acestei chestiuni în cursul anului 2014.
Inovare
13. Investițiile în cercetare și inovare alimentează productivitatea și creșterea și sunt esențiale
pentru crearea de locuri de muncă. Statele membre care au continuat să investească în
cercetare și inovare au traversat cu mai mult succes criza actuală decât cele care nu au făcut
acest lucru.
14. În februarie 2011, Consiliul European a solicitat o abordare strategică și integrată pentru a
stimula inovarea și pentru a profita pe deplin de capitalul intelectual al Europei. Acesta a
stabilit măsuri concrete în acest sens. Acum, după doi ani, un număr semnificativ dintre
acestea au devenit funcționale. Programarea în comun în domeniul cercetării și inovării este în
curs de dezvoltare. În cadrul Strategiei Europa 2020 are loc o monitorizare anuală a
progreselor în materie de inovare. Instituirea de către Comisie a unui Observator pentru
cercetare și inovare este în curs. Se află în curs de finalizare o serie de programe care
furnizează finanțare pentru cercetare și inovare. Comisia a propus recent, conform
solicitărilor, un indicator unic al rezultatelor inovării, care ar trebui să permită îmbunătățirea
monitorizării.
15. Potențialul intelectual și științific al Uniunii nu se traduce întotdeauna prin noi produse și
servicii care pot fi vândute pe piețe. Motivele principale ale acestui decalaj de comercializare
sunt: dificultățile de accesare a finanțării, piedicile din calea accesului pe piață și birocrația
excesivă. Gruparea institutelor de cercetare și a industriei („clustere”) poate pune bazele unei
interacțiuni fructuoase între ele și pentru apariția unor noi produse, servicii și industrii.
16. Europa are nevoie de o mai bună coordonare a unor instrumente precum subvențiile,
achizițiile publice înainte de comercializare și capitalul de risc, precum și de o abordare
integrată, de la cercetare și inovare la introducerea pe piață. O atenție specială ar trebui
acordată rolului sectorului public în facilitarea inovațiilor sistemice, în special în sectorul
tehnologiilor curate și în cel al biotehnologiei. Inițiativa emblematică O Uniune a inovării, din
2010, oferă o serie de instrumente valoroase care, combinate cu programe de finanțare precum
Competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME) și Orizont 2020, inclusiv
mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, pot sprijini inovarea și impactul acesteia pe
piață. Propunerile referitoare la inițiativele comune din domenii tehnologice precum produsele
farmaceutice, noile tehnologii energetice, aeronautica, bioindustriile și electronica ar trebui să
fie adoptate cât mai curând posibil. Eforturile ar trebui să continue și la nivel național.
17. Pentru a se realiza în întregime Spațiul european de cercetare până la finalul anului 2014, este
important să se accelereze reformele structurale ale sistemelor naționale și să se consolideze
monitorizarea progreselor înregistrate pe baza unor date solide furnizate de statele membre.
Raportul privind progresele înregistrate prezentat de Comisie identifică o serie de domenii în
care sunt necesare eforturi suplimentare. În mod special, trebuie să îmbunătățim mobilitatea
și perspectivele de carieră ale cercetătorilor prin soluții adecvate referitoare la pensii, accesul
transnațional la infrastructuri de cercetare și acces deschis la rezultate ale cercetării finanțate
public și la transferul de cunoștințe ca parte a strategiilor de inovare la nivel național și
european.
18. Consiliul European invită Comisia și statele membre să își continue eforturile din domeniul
inovării și cercetării. Acesta va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii din februarie
2014.
Servicii și comerț
19. Serviciile reprezintă o parte fundamentală a pieței unice. Pentru a profita pe deplin de
beneficiile economice, statele membre trebuie să îmbunătățească urgent punerea în aplicare a
Directivei privind serviciile și să accelereze astfel deschiderea piețelor serviciilor. În acest
sens, ar trebui să se profite de toate oportunitățile; piedicile nejustificate sau disproporționate
ar trebui să fie înlăturate pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața
serviciilor. Consiliul European invită Comisia și Consiliul să înainteze rapoarte anuale privind
progresele înregistrate în materie de reforme naționale în domeniul serviciilor, inclusiv în
fiecare sector în parte, și invită Comisia să facă propuneri până în martie 2014.
20. Consiliul European salută evaluarea inter pares a Directivei privind serviciile prezentată de
Comisie. Acesta este de acord că toate statele membre ar trebui să asigure evaluări
sistematice, aprofundate și consistente ale proporționalității cerințelor lor reglementare. Mai
concret, ar trebui ca statele membre să abordeze obstacolele disproporționate. Consiliul
European invită Comisia să ofere statelor membre orientări suplimentare în privința
conceptului de proporționalitate și invită statele membre să țină seama pe deplin de bunele
practici.
21. Consiliul European subliniază importanța evaluării reciproce a profesiilor reglementate pe
care Comisia a lansat-o și solicită progrese rapide. Acest exercițiu ar trebui să identifice
piedicile rămase în calea accesului la profesii în statele membre, să evalueze efectul cumulat
al tuturor restricțiilor impuse asupra aceleiași profesii și să sugereze măsuri adecvate.
22. Consiliul European reiterează importanța comerțului ca vector pentru creștere economică și
creare de locuri de muncă, în conformitate cu concluziile sale din februarie 2013. Acesta
salută acordul politic cu privire la elementele-cheie ale Acordului economic și comercial
cuprinzător cu Canada și așteaptă cu nerăbdare analiza promptă a Parlamentului European și a
Consiliului în acest sens. Acest acord va crea noi și importante ocazii pentru întreprinderile
din UE și din Canada și va da un imbold puternic relațiilor comerciale aprofundate dintre
părțile de pe ambele maluri ale Atlanticului.
II. POLITICA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
Combaterea șomajului în rândul tinerilor
23. Combaterea șomajului în rândul tinerilor rămâne un obiectiv-cheie al strategiei UE pentru
stimularea creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă. Consiliul European
reamintește necesitatea ca inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să fie
pe deplin operațională până în ianuarie 2014, fapt care va permite efectuarea primelor plăți
către beneficiari. Solicită statelor membre să depună toate eforturile necesare în acest scop.
24. De asemenea, Consiliul European solicită punerea rapidă în aplicare de către statele membre a
garanției pentru tineret și a declarației Consiliului privind Alianța europeană pentru ucenicii.
Acesta indică faptul că statele membre care sunt beneficiare ale Inițiativei privind ocuparea
forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să adopte planuri de combatere a șomajului în
rândul tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a „garanției pentru tineret” înainte de finele
anului 2013 pentru a beneficia rapid de inițiativă. În acest context, Consiliul European salută
viitoarea conferință de la Paris.
Finanțarea economiei
25. Ar trebui să continue toate eforturile de reluare a activității normale de creditare a economiei
și de facilitare a investițiilor, mai ales în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii
(IMM-uri).
26. Negocierile pentru programarea fondurilor structurale și de investiții europene ar trebui să fie
utilizate pentru sporirea substanțială a sprijinului global acordat de UE din aceste fonduri
pentru instrumente financiare bazate pe efectul de pârghie pentru IMM-uri în perioada 2014-
2020, oferind totodată un sprijin cel puțin dublu în țările în care condițiile rămân restrictive.
Aceste instrumente ar trebui proiectate astfel încât să limiteze fragmentarea piețelor
financiare, să asigure efecte ridicate de pârghie și adoptarea rapidă de către IMM-uri. Aceasta
va contribui la concentrarea adecvată a fondurilor și va extinde volumul de noi împrumuturi
pentru IMM-uri.
27. Consiliul European ia act de rapoartele întocmite de Comisie și de BEI privind punerea în
aplicare a măsurilor de finanțare a economiei și invită statele membre să utilizeze optim
posibilitățile asigurate. Acesta își reiterează îndemnul la extinderea instrumentelor de
partajare a riscurilor instituite în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI)
pentru stimularea investițiilor sectorului privat și ale pieței capitalurilor în IMM-uri cu scopul
extinderii volumului noilor împrumuturi pentru IMM-uri în întreaga UE. Ar trebui să se
finalizeze lucrările de modificare a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru a oferi
posibilitatea utilizării de garanții. Noile instrumente ar trebui să obțină efecte puternice de
levier și să fie atractive pentru sectorul privat și pentru investițiile de pe piețele de capital. BEI
ar trebui să înceapă să le pună în aplicare, în același timp cu începerea fără întârziere a
lucrărilor la dezvoltarea de instrumente pentru viitor, în special în ceea ce privește
securitizarea. Deși contribuțiile la inițiativa privind IMM-urile ar trebui să rămână voluntare,
Consiliul European îndeamnă la o participare cât mai mare din partea statelor membre. Statele
membre participante vor informa Comisia și BEI cu privire la contribuțiile lor până la sfârșitul
anului. Noile instrumente ar trebui să înceapă să funcționeze în ianuarie 2014 pentru a însoți
redresarea, pentru a combate șomajul și pentru a reduce fragmentarea în primii ani ai cadrului
financiar.
28. Rolul bugetului Uniunii de a oferi oportunități IMM-urilor este esențial. În acest context,
Consiliul European salută acordul privind programele COSME și Orizont 2020 și subliniază
faptul că punerea lor în aplicare reprezintă o prioritate. De asemenea, acesta încurajează
legiuitorul să efectueze rapid lucrări referitor la legislația propusă privind fondurile de
investiții pe termen lung, în vederea adoptării acesteia înainte de încheierea legislaturii
actuale.
Adecvarea reglementării
29. Reglementarea la nivelul Uniunii este necesară pentru a se garanta că obiectivele de politică
ale UE, inclusiv funcționarea corectă a pieței unice, sunt atinse. Acest lucru ar trebui realizat
cu un grad maxim de transparență și simplitate și cu un minimum de costuri și, în același
timp, ținând seama în permanență de necesitatea unei protecții adecvate a consumatorilor, a
sănătății, a mediului și a angajaților.
30. Consiliul European salută recenta Comunicare a Comisiei privind adecvarea reglementărilor
(REFIT), care recunoaște eforturile deja depuse în ultimii ani pentru reducerea sarcinii impuse
de legislație în special pentru IMM-uri, și propune măsuri suplimentare ambițioase pentru a
simplifica cadrul de reglementare al UE. Consiliul European îndeamnă Comisia să elaboreze
noi propuneri substanțiale în acest domeniu.
31. Consiliul European îndeamnă Comisia și legiuitorul să pună rapid în aplicare programul
REFIT, printre altele prin simplificarea dreptului UE existent, prin retragerea propunerilor
care nu mai sunt necesare și prin abrogarea legislației depășite.
32. În acest sens, Consiliul European subliniază necesitatea monitorizării progreselor prin
intermediul unui tablou de bord complet, pentru a urmări progresele înregistrate la nivel
european și la nivel național și pentru a facilita dialogul cu privire la adecvarea
reglementărilor. Salută măsurile luate de către statele membre și UE în scopul unei mai bune
identificări a sarcinii de reglementare excesive, ținând seama, în acest sens, de principiul
subsidiarității și de cel al proporționalității. În acest sens, sunt necesare eforturi semnificative,
atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Consiliul European așteaptă cu nerăbdare obținerea,
în cadrul reuniunii sale din iunie, a unui acord cu privire la noile etape de parcurs în această
direcție, urmând să revină anual asupra acestui subiect în cadrul semestrului european.
III. UNIUNEA ECOOMICÃ SI MONETARÃ
33. După reuniunile Consiliului European din decembrie 2012 și iunie 2013, discuțiile la nivelul
Consiliului European s-au axat pe uniunea bancară și economică, dar se va reveni asupra
tuturor chestiunilor în decembrie 2013. Acest proces este fundamentat pe cadrul instituțional
al UE, cu respectarea deplină a integrității pieței unice, asigurând, în același timp, condiții de
concurență echitabile între statele membre, inclusiv prin intermediul unui echilibru corect
între statele membre de origine și statele membre gazdă. Procesul va fi deschis și transparent
față de statele membre care nu utilizează moneda unică.
Consolidarea coordonãrii politicii economice
34. Consolidarea guvernanței economice este un proces în curs de desfășurare în cadrul căruia sau
realizat progrese semnificative în ultimii ani. Semestrul european reunește elementele întrun
proces integrat care conduce la formularea de recomandări de politică.
35. Pentru a promova o creștere economică puternică, durabilă și favorabilă incluziunii în zona
euro, coordonarea politicilor economice trebuie consolidată în continuare, în special prin
creșterea gradului de angajament, de asumare a răspunderii și de punere în aplicare a
politicilor și reformelor economice în statele membre ale zonei euro, având la bază o
puternică legitimitate și răspundere democratică la nivelul la care deciziile sunt luate și puse
în aplicare.
36. Consiliul European subliniază că o coordonare mai îndeaproape a politicilor economice ar
trebui să se axeze pe domeniile de politică în care se regăsesc cele mai importante efecte
pozitive asupra competitivității, a ocupării forței de muncă și a funcționării UEM.
Drept prim pas, Consiliul European va efectua o analiză comună a situației economice din
statele membre și din zona euro ca atare. În acest scop, va organiza deja o discuție în luna
decembrie, după publicarea analizei anuale a creșterii realizate de Comisie și a raportului
privind mecanismul de alertă, în scopul de a conveni, pe baza indicatorilor relevanți, asupra
principalelor domenii pentru coordonarea politicilor și reformelor economice.
Această analiză comună va avea la bază o evaluare a politicilor și măsurilor de favorizare a
creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv a performanței piețelor forței de
muncă și produselor, a eficienței sectorului public, precum și a cercetării și inovării, a
educației și formării profesionale, a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale din zona
euro.
Comisia va furniza de asemenea o primă imagine de ansamblu privind punerea în aplicare a
recomandărilor specifice fiecărei țări, care va constitui baza pentru monitorizarea în
continuare a punerii în aplicare a acestora.
Se vor continua lucrările în vederea consolidării coordonării politicii economice, cu obiectivul
de a se adopta în decembrie decizii asupra principalelor caracteristici ale înțelegerilor
contractuale și a mecanismelor de solidaritate conexe. Acest lucru ar angaja toate statele
membre din zona euro, dar și statele membre care nu fac parte din zona euro pot alege să
încheie înțelegeri similare. Orice astfel de măsuri trebuie să fie de deplin compatibile cu piața
unică în toate aspectele.
Dimensiunea socialã
37. Consiliul European salută Comunicarea Comisiei Europene privind dimensiunea socială a
UEM, care reprezintă un pas pozitiv, și reafirmă importanța evoluțiilor sociale și cu privire la
ocuparea forței de muncă în cadrul semestrului european. Utilizarea unui nou tablou de bord
social și cu privire la ocuparea forței de muncă în cadrul raportului comun privind ocuparea
forței de muncă și utilizarea unor indicatori sociali și cu privire la ocuparea forței de muncă în
conformitate cu liniile directoare propuse de Comisie ar trebui continuate, ulterior lucrărilor
corespunzătoare desfășurate în cadrul comitetelor relevante, în vederea unei decizii a
Consiliului în decembrie, confirmată de Consiliul European, cu obiectivul de a începe
utilizarea acestor instrumente noi odată cu semestrul european 2014. Această gamă mai largă
de indicatori are drept scop să permită o înțelegere mai extinsă a evoluțiilor sociale.
38. Coordonarea politicilor economice, sociale și privind ocuparea forței de muncă va fi
consolidată în continuare în conformitate cu procedurile existente, respectându-se totodată pe
deplin competențele naționale. Acest lucru necesită lucrări suplimentare pentru consolidarea
cooperării dintre diversele formațiuni ale Consiliului pentru a asigura consecvența politicilor
respective în conformitate cu obiectivele noastre comune.
39. Coordonarea consolidată a politicilor economice și măsurile suplimentare destinate
consolidării dimensiunii sociale în zona euro au un caracter voluntar pentru statele care nu
participă la moneda unică și vor fi pe deplin compatibile cu piața unică sub toate aspectele.
40. În sfârșit, Consiliul European subliniază importanța intensificării dialogului social, care să
implice partenerii sociali atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel european, în special în
contextul semestrului european, cu obiectivul de a spori asumarea răspunderii în ceea ce
privește concluziile și recomandările acestuia în toată Uniunea.
Uniunea bancarã
41. Consiliul European a coordonat activ procesul de instituire a uniunii bancare. Acesta salută
adoptarea finală de către Consiliu a Regulamentului privind mecanismul unic de supraveghere
și a Regulamentului de modificare a Regulamentului de instituire a Autorității Bancare
Europene (ABE). Aceasta reprezintă un pas decisiv în direcția uniunii bancare. Consiliul
European reamintește principiul nediscriminării statelor membre în privința supravegherii și
rezoluției bancare, astfel cum a fost enunțat în concluziile Consiliului European din octombrie
2012, și reconfirmă noile modalități de vot asupra cărora s-a convenit în Regulamentul ABE
cu privire la aceste chestiuni, care reflectă un echilibru adecvat între statele membre
participante și statele membre neparticipante. De asemenea, Consiliul European își reconfirmă
acordul potrivit căruia revizuirea funcționării modalităților de vot va avea loc începând cu
data de la care numărul statelor membre neparticipante se va ridica la patru.
42. Mecanismul unic de supraveghere reprezintă primul pas către uniunea bancară. În luna
noiembrie, Banca Centrală Europeană va demara o evaluare aprofundată a instituțiilor de
credit din statele membre care participă la mecanismul unic de supraveghere, în conformitate
cu Regulamentul de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene. Aceasta va fi
urmată de un test de rezistență a băncilor din întreaga UE. Consiliul European consideră că
acest exercițiu este vital pentru reinstaurarea încrederii în sectorul bancar al UE și pentru
reluarea condițiilor normale de creditare a companiilor și a populației. Consiliul European se
așteaptă la susținere și cooperare depline din partea autorităților naționale, în vederea
asigurării unei transparențe depline și a unei abordări riguroase, care este esențială pentru
credibilitatea exercițiului.
43. În acest context, Consiliul European reamintește că statele membre care participă la
mecanismul unic de supraveghere trebuie să stabilească de urgență o abordare europeană
coordonată în vederea pregătirii evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit de către Banca
Centrală Europeană. Statele membre ar trebui să instituie toate măsurile adecvate, inclusiv
mecanisme naționale de sprijin, aplicând normele privind ajutoarele de stat. Instrumentele
europene sunt disponibile conform normelor stabilite pentru acestea. Consiliul European
solicită Consiliului să elaboreze această abordare în regim de urgență și să i-o comunice până
la sfârșitul lunii noiembrie, în conformitate cu obiectivul Băncii Centrale Europene privind
finalizarea în timp util a evaluării cuprinzătoare a instituțiilor de credit.
De asemenea, Consiliul European solicită Eurogrupului să finalizeze orientările pentru
recapitalizarea directă prin Mecanismul european de stabilitate, astfel încât acesta să aibă
posibilitatea recapitalizării directe a băncilor în urma instituirii mecanismului unic de
supraveghere.
44. Finalizarea uniunii bancare este urgentă și necesită nu numai un mecanism unic de
supraveghere, ci și un mecanism unic de rezoluție. Consiliul European solicită legiuitorilor să
adopte Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și Directiva privind
schemele de garantare a depozitelor până la sfârșitul anului. Consiliul European subliniază
necesitatea alinierii mecanismului unic de rezoluție și a Directivei privind redresarea și
rezoluția instituțiilor bancare în forma în care vor fi adoptate la final. De asemenea, acesta
subliniază angajamentul de a obține până la sfârșitul anului o abordare generală a Consiliului
referitor la propunerea Comisiei privind un mecanism unic de rezoluție, pentru a permite
adoptarea acesteia înainte de încheierea legislaturii actuale.
IV. PARTENERIATUL ESTIC
45. Consiliul European așteaptă cu interes reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic care va
avea loc la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013. Acesta subliniază importanța
Parteneriatului estic în vederea consolidării unui spațiu comun de democrație, prosperitate și
stabilitate pe întreg continentul european. Consiliul European reiterează dorința Uniunii
Europene de a semna Acordul de asociere cu Ucraina, care cuprinde zona de liber schimb
complex și cuprinzător, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Vilnius, cu condiția adoptării
unor măsuri ferme și a înregistrării unor progrese concrete în conformitate cu Concluziile
Consiliului din 10 decembrie 2012, precum și de a lansa aplicarea provizorie a acestuia.
Totodată, Consiliul European confirmă disponibilitatea Uniunii Europene de a parafa acorduri
similare cu Republica Moldova și cu Georgia cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Vilnius,
în vederea semnării acestora până în toamna lui 2014.
V. FLUXURI MIGRATORII
46. Consiliul European își exprimă regretul profund cu privire la sutele de persoane care și-au
pierdut viața recent, în mod dramatic, în Marea Mediterană, șocând întreaga populație a
Europei. Pe baza imperativului prevenirii și protecției și conform principiului solidarității și al
distribuirii echitabile a răspunderii, ar trebui adoptate măsuri ferme pentru a preveni pierderea
de vieți pe mare și a evita repetarea unor astfel de tragedii umane.
47. Consiliul European subliniază importanța abordării cauzelor profunde ale fluxurilor de
migrație prin sporirea cooperării cu țările de origine și de tranzit, inclusiv prin intermediul
unui sprijin adecvat pentru dezvoltare din partea UE și al unei politici eficiente în materie de
returnare. Consiliul European face apel la o cooperare mai strânsă cu organizațiile
internaționale relevante, în special cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați
(ICNUR) și cu Organizația Internațională pentru Migrație, în țările terțe în cauză. Combaterea
traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de imigranți ar trebui intensificată nu numai
pe teritoriul statelor membre ale UE, ci și în țările de origine și de tranzit. În plus, Consiliul
European solicită sporirea activităților Frontex în Marea Mediterană și de-a lungul frontierelor
sud-estice ale UE. Punerea rapidă în aplicare de către statele membre a noului Sistem
european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) va reprezenta un aport esențial la
detectarea navelor și a intrărilor ilegale, contribuind la protejarea și la salvarea de vieți
omenești la frontierele externe ale UE.
48. Consiliul European invită nou-înființatul Grup operativ pentru Marea Mediterană, care se află
sub conducerea Comisiei Europene și implică statele membre, agențiile UE și SEAE, să
identifice, pe baza principiilor prevenirii, protecției și solidarității, acțiuni prioritare pentru o
utilizare mai eficientă pe termen scurt a politicilor și instrumentelor europene. Comisia va
prezenta un raport Consiliului, în cadrul reuniunii acestuia din 5-6 decembrie 2013, cu privire
la activitatea grupului operativ, în vederea luării de decizii operaționale. Președinția va furniza
un raport Consiliului European în luna decembrie.
49. Consiliul European va reveni asupra chestiunilor legate de migrație și azil dintr-o perspectivă
politică mai largă și pe termen mai lung în iunie 2014, când vor fi definite orientări strategice
privind planificarea legislativă și operațională ulterioară în cadrul spațiului de libertate,
securitate și justiție.
ANEXĂ RO
DECLARAȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN
Șefii de stat sau de guvern au discutat evoluțiile recente cu privire la posibile probleme legate de
serviciile de informații și preocuparea profundă generată de aceste evenimente în rândul cetățenilor
europeni.
Aceștia au subliniat relația strânsă dintre Europa și SUA, precum și valoarea acestui parteneriat. Ei
și-au exprimat convingerea că parteneriatul trebuie să se bazeze pe respect și încredere, inclusiv în
ceea ce privește activitățile și cooperarea în cadrul serviciilor secrete.
Ei au subliniat că, în combaterea terorismului, colectarea de informații reprezintă un element vital.
Aceasta se aplică relațiilor dintre țările europene, precum și în cazul relațiilor cu SUA. O lipsă de
încredere ar putea pune în pericol cooperarea necesară în domeniul colectării de informații.
Șefii de stat sau de guvern au luat act de intenția Franței și Germaniei de a viza discuții bilaterale cu
SUA în scopul ajungerii la o înțelegere, înainte de sfârșitul anului, cu privire la relațiile reciproce
din respectivul domeniu. Aceștia au luat act de faptul că alte țări din UE sunt bine-venite să se
alăture acestei inițiative.
De asemenea, șefii de stat sau de guvern au atras atenția asupra Grupului de lucru existent UE –
SUA cu privire la aspectul conex al protecției datelor și au solicitat progrese rapide și constructive
în acest sens.