Sub deviza “Design your future”, Centrul de Informare Europe Direct a desfăşurat în luna noiembrie două seminare ce i-au vizat pe studenţii timişoreni. Cunoaşterea drepturilor şi exercitarea democratică a acestora, cunoaşterea politicilor şi programelor Uniunii Europene, au fost printre subiectele dialogului purtat de echipa Europe Direct cu studenţii în cadrul evenimentelor organizate la Universitatea de Vest şi la Universitatea “Politehnica” Timişoara.
Tânăra generaţie este beneficiară a multor programe europene educaţionale, graţie activităţii intense desfăşurate de departamentele de relaţii internaţionale şi mobilităţi din cadrul universităţilor. Astfel, sute de studenţi timişoreni au parte în fiecare an de stagii internaţionale finanţate de Uniunea Europeană prin programul Erasmus, această experienţă constituind o treaptă importantă în dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor români. Studenţii, familiari în special cu acest program, au aflat ca Uniunea Europeană este sensibilă la problema importantă cu care se confruntă – şomajul- oferindu-le multe alte oportunităţi de dezvoltare şi sprijin. Între acestea, cele mai importante sunt Garanţia pentru tineret, Primul meu loc de muncă EURES, Erasmul Plus şi Fondul Social European.
În luna aprilie a acestui an, ţările din Uniunea Europeană au adoptat principiul Garanţiei pentru tineret, ce prevede ca în termen de 4 luni de la absolvirea unei forme de învăţământ, tinerii sub 25 de ani, prin sprijinul acordat de guvernele naţionale, sectorul non-guvernamental şi Uniunea Europeană, să beneficieze de un contract de muncă, de un program de ucenicie sau de formare continuă adaptat fiecăruia. “No youth left behind” (nici un tânăr să nu fie lăsat în urmă) – este un principiu european pe care ne dorim cu toţii să îl vedem aplicat într-o cât mai mare măsură în următorii ani şi la noi în ţară.
Ce doresc tinerii timişoreni? Doresc o bună informare şi accesare a fondurilor naţionale şi europene, să beneficieze de programe educaţionale europene şi de sprijin pentru integrarea pe piaţa muncii.
România: Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020 şi absorbţia de fonduri europene
Oricare ar fi metoda de estimare a sărăciei, copiii şi tinerii au fost constant în ultimele decenii categoriile de vârstă cele mai expuse. Mai mult de un sfert dintre tinerii români între 18 și 24 de ani se află în sărăcie relativă (28,1% în anul 2011), ceea ce situează România între cele trei ţări cu situaţia cea mai gravă din UE-27. În același timp, nivelul este în creştere în ultimii ani.
„Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020” este documentul programatic la nivelul cel mai înalt care îşi propune să identifice şi să prioritizeze direcţiile de acţiune, astfel încât să poată fi constatate evoluţii pozitive în domenii precum: munca şi antreprenoriat, cultură şi educaţie non-formală, sănătate, sport şi recreere, participare şi voluntariat. Această Strategie pentru tineret, realizată în concordanţă cu Hotărârea de Guvern nr. 870/2006 care reglementează sistemul guvernamental de formulare a politicilor publice, este în prezent în dezbatere publică.
În vederea creşterii gradului de accesare a fondurilor europene pentru programele destinate tinerilor, Ministerul Tineretului și Sportului organizează în luna decembrie la Bucureşti cursuri de managementul proiectelor europene, la care vor participa 448 de tineri activi la nivelul organizaţiilor de tineret, guvernamentale şi nonguvernamentale.
Descarcă aici „Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020”
