Comisia Europeana a emis orientari pentru statele membre ale UE in care exista norme care duc la pierderea drepturilor de vot ale cetatenilor in cadrul alegerilor nationale pentru simplul fapt ca si-au exercitat dreptul la libera circulatie in UE. Cinci state membre (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta si Marea Britanie) aplica in prezent regimuri care au acest efect. Desi in temeiul tratatelor UE existente, statele membre au competenta de a stabili categoriile de persoane care beneficiaza de dreptul de vot in cadrul alegerilor nationale, astfel de practici de privare de dreptul de vot pot afecta drepturile privind libera circulatie in UE. De asemenea, aceste practici de privare de dreptul de vot contravin unuia dintre principiile fondatoare ale cetateniei Uniunii, care vizeaza conferirea de drepturi suplimentare cetatenilor, si nu privarea acestora de drepturi.
„Dreptul de vot este unul dintre drepturile politice fundamentale ale cetateniei si constituie insasi esenta democratiei. A-i priva pe cetateni de dreptul lor de a-si exprima votul atunci cand se muta intr-o alta tara a UE inseamna practic a sanctiona cetatenii pentru ca si-au exercitat dreptul la libera circulatie. Prin astfel de practici exista riscul ca acestia sa devina cetateni de categoria a doua”, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justitie. „Prin scrisori, petitii si dialogurile cu cetatenii, acestia ne-au explicat cat de important este acest aspect pentru ei. De aceea, in Raportul din 2013 privind cetatenia UE, Comisia si-a luat angajamentul de a remedia aceasta situatie. Astazi ne indeplinim atributiile care ne revin in acest sens. Invitam statele membre sa dea dovada de o mai mare flexibilitate si emitem orientari proportionale celor cinci tari vizate, astfel incat cetatenii sa fie reinscrisi pe lista electorala a tarii lor de origine. Sper ca statele membre vor fi pregatite sa abordeze aceste preocupari foarte concrete, deoarece privarea de dreptul de vot este o problema importanta pentru persoanele vizate.”
In prezent, cinci state membre au norme nationale care duc la pierderea drepturilor de vot nationale ca urmare a perioadelor in care au avut resedinta in strainatate (Danemarca, Irlanda, Cipru, Malta si Marea Britanie). Normele difera semnificativ, cetatenii ciprioti pierzandu-si dreptul de vot in cazul in care nu au avut resedinta in Cipru in cursul celor sase luni premergatoare alegerilor, in timp ce cetatenii britanici trebuie sa fi fost inregistrati la vot cu o adresa din Marea Britanie in ultimii 15 ani (a se vedea sinteza din anexa). Alte state membre permit resortisantilor lor din UE sa isi pastreze dreptul de a vota in anumite conditii, ca de exemplu Austria, care solicita cetatenilor cu resedinta in strainatate sa reinnoiasca periodic inscrierea pe lista electorala, sau Germania, care solicita cetatenilor sa cunoasca politica nationala si sa fie afectati de aceasta sau sa fi avut resedinta in Germania timp de cel putin trei luni in decursul ultimilor 25 de ani.
Principala justificare pentru normele de privare de dreptul de vot — si anume faptul ca cetatenii care locuiesc in strainatate nu mai au suficiente legaturi cu tara lor de origine — pare a nu mai fi valabila in lumea de azi interconectata.
Orientarile emise de Comisie au scopul de a aborda problema in mod proportional, invitand statele membre:
- sa permita resortisantilor lor care isi exercita dreptul la libera circulatie in UE sa isi pastreze dreptul de vot la alegerile nationale daca fac dovada interesului in continuare pentru viata politica din tara lor, inclusiv prin solicitarea de a ramane pe lista electorala;
- atunci cand permit resortisantilor cu resedinta intr-un alt stat membru sa solicite mentinerea posibilitatii de exprimare a votului, sa se asigure ca acestia pot face aceasta pe cale electronica;
- sa informeze cetatenii in timp util si in mod adecvat cu privire la conditiile si modalitatile practice de pastrare a dreptului de a-si exprima votul in cadrul alegerilor nationale.
Cetatenia UE ofera cetatenilor UE dreptul de a vota si de a candida la alegerile locale si europene in tara din UE in care isi au resedinta in aceleasi conditii ca cele aplicate resortisantilor. Cu toate acestea, drepturile respective nu se extind la alegerile nationale si, in cele 13 state membre in care regiunile au competente legislative, nici la alegerile regionale.
In Raportul privind cetatenia UE in 2010 , Comisia a identificat problema privarii de dreptului de vot, ca fiind o problema pentru cetatenii UE care isi exercita drepturile de libera circulatie si a lansat o discutie privind solutiile posibile.
La 19 februarie 2013, Parlamentul European si Comisia au organizat o audiere comuna cu privire la cetatenia UE. Participantii, inclusiv cetateni afectati, reprezentanti ai societatii civile, membri ai Parlamentului European si experti au subliniat necesitatea de a reevalua politicile existente care priveaza cetatenii de dreptul de vot si justificarile care stau la baza acestora avand in vedere evolutiile actuale catre o participare democratica mai favorabila incluziunii in cadrul UE.
De asemenea, conform unui studiu Eurobarometru recent privind drepturile electorale, doua treimi dintre respondenti au considerat ca pierderea dreptului de a vota la alegerile nationale din tara lor de origine doar pentru ca au resedinta in alta tara a UE nu se justifica.
Raportul din 2013 privind cetatenia UE a prezentat 12 modalitati concrete pentru a-i ajuta pe cetatenii europeni sa valorifice mai bine drepturile lor la nivelul UE, de la cautarea unui loc de munca in alta tara a UE la asigurarea unei participari mai intense la viata democratica a Uniunii. Prin intermediul raportului, Comisia si-a luat angajamentul de a propune modalitati constructive care sa permita cetatenilor UE sa isi pastreze dreptul de a vota in alegerile nationale din tara lor de origine.
sursa: Reprezentanta Comisiei Europene
util: Comisia Europeană — Cetățenia UE — Drepturi electorale