Potrivit unui recent studiu, România este una dintre cele 8 țări în care Centrele pentru un Internet Sigur (CIS) joacă un rol deosebit de important în asigurarea acestuia pentru minori. Astfel, 90% din activitățile dedicate sunt implementate prin aceste centre, ele reprezentând, în același timp, o platformă de dialog pentru părțile interesate. De asemenea, România face parte dintre țările în care sectorul public are o implicare limitată în implementarea acțiunilor și inițiativelor din domeniu, el preferând să delege această sarcină sectorului non-profit și industrial, furnizând, între anumite limite, finanțarea necesară.
Tehnologia digitală face parte din viața cotidiană a copiilor. Ea deschide un doemniu vast de oportunități, mai ales pentru dobândirea de cunoștințe și aptitudini, dar este în același timp o sursă de risc. Acestea pot pot fi legate de tehnologii, cum ar fi internetul mobil, sau date personale și viața privată. Este datoria instituțiilor publice să gândească politici publice care să ofere protecție copiilor împotriva acestor riscuri. La nivel european, Comisia a lansat Programul pentru un Internet mai Sigur și a contribuit la Strategia Europeană pentru un Internet mai Bun pentru Copii. La nivel național, implicarea statelor membre se bazează pe dinamica dintre senzitivitatea problemei, contextul cultural și nivelul de angajament al diferitelor părți interesate.
Pe ansamblul Uniunii Europene, studiul a dezvoltat o hartă a politicilor și inițiativelor din statele membre, pentru a identifica modelele și demersurile folosite de acestea și pentru a stabili indicatorii de referință. De asemenea, el oferă recomandări pentru o mai bună guvernanță a demersurilor pe subiect, precum și de colectare și evaluare a datelor relevante.
Context
Studiul “Compararea politicilor pentru un internet mai sigur în statele membre” a avut loc în contextul elaborării strategiei europene pentru un internet mai sigur pentru minori (Better Internet for Kids – BIK). Obiectivul principal a fost de a oferi o analiză cuprinzătoare a modului în care provocările legate de BIK sunt abordate în politicile și inițiativele de profil, precum și cu scopul de a dezvolta un instrument durabil de evaluare – “Harta BIK”.
Studiul a fost efectuat în toate statele UE, precum și în Norvegia și Islanda, ca parte a rețelei pentru un internet mai sigur. A fost finanțat în cadrul Programului pentru un Internet Sigur (1999-2014); în prezent, sprijinul continuă prin intermediul Mecanismului pentru Conectarea Europei, în domeniul infrastructurii serviciilor digitale.
sursa: Reprezentanta Comisiei Europene