Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat pe 19 decembrie a.c., majoritatea europenilor consideră că starea economiei este bună. Sprijinul pentru moneda euro este cel mai ridicat din 2004 în zona euro, iar optimismul cu privire la viitorul UE întrece pesimismul. În final, majoritatea europenilor sunt de acord că UE este o oază de stabilitate într-o lume tulbure. Acestea sunt câteva dintre rezultatele-cheie ale celui mai recent sondaj Eurobarometru standard, publicat astăzi împreună cu sondajul Eurobarometru special „Viitorul Europei”.
Optimismul față de starea economiei și sprijinul pentru euro sunt în creștere
Pentru prima dată de la începutul crizei economice și financiare din anul 2007, mult mai mulți europeni au o opinie pozitivă cu privire la situația actuală a economiei europene (48 %, + 6 puncte procentuale față de primăvara anului 2017) decât una negativă (39 %, -7). Majoritatea respondenților din 23 de state membre afirmă că situația actuală a economiei europene este bună (față de 21 în primăvara anului 2017). Începând cu primăvara anului 2017, percepțiile pozitive au câștigat teren în 23 de state membre, cu o creștere cu două cifre în Spania (39 %, + 12), Portugalia (58 %, + 11 puncte) și Austria (63 %, + 10).
48 % dintre europeni consideră că situația actuală a economiei naționale este bună (+ 2). Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de încredere exprimat după toamna anului 2007. Din primăvara 2017, percepția pozitivă a situației economice naționale a crescut în 19 state membre, campionii fiind Finlanda (71%, +12), Slovenia (46%, +12), Austria (77%, +9) și Ungaria (50%, +9). Percepțiile variază însă între statele membre. De exemplu, în Țările de Jos și în Germania, 91 % consideră că situația economică din țara lor este bună, în timp ce doar 2 % din respondenții din Grecia sunt de aceeași părere.
În zona euro, trei sferturi dintre respondenți susțin moneda euro (74 %, +1), cel mai mare procentaj înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent. Cel puțin 80 % dintre respondenți sprijină moneda euro în șapte țări: Slovacia, Belgia, Germania, Spania, Estonia, Irlanda și Slovenia.
Încrederea în Uniunea Europeană rămâne ridicată
40 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE; 37 % au o imagine neutră, iar numărul europenilor care au o imagine negativă despre UE rămâne la un nivel scăzut, la 21 %. Aceste rezultate s-au menținut stabile față de primăvara 2017 și confirmă tendința crescătoare înregistrată începând cu 2016. Majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE în 14 țări, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Irlanda (59%), Bulgaria și Luxemburg (ambele cu 57%).
Migrația este principala temere a cetățenilor europeni, urmată de terorism
Imigrația este cea mai importantă problemă a UE la ora actuală (39 %, + 1). Terorismul se situează pe locul doi (38%, -6 puncte), cu mult înaintea situației economice (17 %, -1), a stării finanțelor publice ale statelor membre (16 %, -1) și a șomajului (13 %, -2). La nivel național, principalele preocupări rămân șomajul (25 %, -4) și imigrația (22 %, neschimbat).
Sondajul Viitorul Europei
75 % dintre europeni au o percepție pozitivă asupra Uniunii Europene, cele mai bune rezultate înregistrându-se în Lituania (91 %), în Danemarca (89 %) și în Țările de Jos (87 %).71 % dintre europeni sunt de acord că UE este „o oază de stabilitate într-o lume tulbure” (+5 față de 2016).
România
Întrebați cât sunt de mulțumiți de viața pe care o duc, cetățenii români se află la polul celor foarte nemulțumiți, cu un procent de 46%, fiind depășiți doar de greci (56%), și urmați îndeaproape de bulgari (44%). Cei mai mulțumiți dintre europeni sunt danezii (97%), olandezii (96%), maltezii (95%), suedezii și finlandezii (94%), urmați de germani, sloveni și belgieni.
La intrebarea privind frecvența abordării temelor politice în discuțiile românilor cu prietenii sau familia, 10% dintre români au afirmat că discută frecvent problemele de politică națională, iar 59% ocazional. Când e vorba de politică europeană, 7% dintre români discută frecvent și 49% ocazional. Iar în privința problemelor de politică locală, 13 % discută frecvent și 56% ocazional, cifrele fiind apropiate de valorile medii la nivelul Uniunii.
În ceea ce privește cunoașterea problematicilor europene, doar 3% dintre români consideră că sunt foarte bine informați pe teme europene și 31% se consideră informați destul de bine.
Din studiul eurobarometru reiese ca principala sursă de informare a românilor rămâne televizorul, în condițiile în care 92% dintre romăni vizionează zilnic sau aproape zilnic emisiuni televizate și 61 % tind să aibă încredere în informațiile furnizate. 24% dintre români ascultă zilnic sau aproape zilnic radio-ul, iar 34% au afirmat că nu ascultă deloc radio-ul. 6% citesc presa scrisă zilnic sau aproape zilnic, iar 47 % nu citesc niciodată presa scrisă.
Ingrijorător este procentul românilor care nu folosesc deloc internetul, de 40%, cel mai ridicat în UE, în condițiile în care media europeană a cetățenilor care nu folosesc internetul deloc este de 16%. În ceea ce privește principalele surse de informare ale românilor pe teme de politică națională, acestea sunt în ordine televizorul (76%), website-urile (9%), radio-ul (2%), rețele sociale (1%), în timp ce 9% nu caută în mod intenționat știrile, ci le accesează ”spontan”.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile europene și naționale la nivelul țărilor membre ale UE, EUROBAROMENTRUL STANDARD 88 relevă faptul că, la nivel național, românii au mult mai multă încredere în Poliție și Justiție decât în Guvern, Parlament sau Partide politice, rămânând însă cu o atitudine pozitivă față de Uniunea Europeană. Este îngrijorător faptul că trei sferturi dintre români (77%) nu mai cred în principala instituție democratică a țării: încrederea în Parlament a atins o valoare foarte scăzută. Majoritatea românilor (51%) acordă încredere instituțiilor UE, peste media europeană de 41%, dar au o încredere scăzută în media, de doar 24%.
| Au încredere (%) | Nu au încredere (%) | Pagina din anexă | |
| Partide politice | 13 | 84 | T43 |
| Parlament | 18 | 77 | T50 |
| Guvern | 21 | 75 | T49 |
| Justiție | 36 | 59 | T44 |
| Poliție | 55 | 40 | T45 |
| UE | 51 | 41 | T51 |
| Media | 24 | 37 | T53 |
Sursa: Comunicat de presă al CE