Semestrul european – pachetul de iarnă: priorități economice și sociale

Economia europeană cunoaște o expansiune puternică, iar perspectivele economice pozitive sunt însoțite de o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii și a situației sociale. Aceasta este o consecință a reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani și constituie un prilej de consolidare în continuare a rezilienței economiilor și a societăților din cadrul UE. Totuși, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficiențele structurale frânează creșterea economică și convergența în unele state membre. De aceea, țările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-și consolida elementele de bază ale propriilor economii.

Cele 27 de rapoarte de țară publicate astăzi (pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de serviciile Comisiei privind situația economică și socială din statele membre, care include evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări în parte de-a lungul timpului. Această analiză se bazează pe un dialog intens la nivel tehnic și politic purtat cu statele membre, precum și cu părțile interesate de la toate nivelurile în contextul semestrului european de coordonare a politicilor.

Comisia a adoptat, de asemenea, programul de lucru pe 2018 aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), care va oferi asistență statelor membre pentru realizarea de reforme, în special cele stabilite în recomandările specifice fiecărei țări. În 2018, peste 140 de proiecte din 24 de state membre vor beneficia de sprijin.

Dimensiunea socială a semestrului european a fost consolidată în acest an prin luarea în calcul a priorităților prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale. Rapoartele de țară utilizează, de asemenea, datele culese prin intermediul tabloului de bord social pentru a urmări rezultatele obținute în materie de ocupare a forței de muncă și pe plan social. 

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

În luna noiembrie a anului trecut, Comisia a elaborat bilanțuri aprofundate pentru 12 state membre, în scopul de a vedea dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și de a evalua nivelul de gravitate al acestor dezechilibre. Cele 12 state membre care au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în acest an s-au confruntat cu dezechilibre sau dezechilibre excesive anul trecut. În prezent, Comisia a concluzionat că 11 din cele 12 state membre examinate se confruntă cu dezechilibre (8) sau cu dezechilibre excesive (3). Constatările bilanțurilor aprofundate se pot rezuma astfel:

• Croația, Cipru și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
• Bulgaria, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia se confruntă cu dezechilibre economice. În Bulgaria, Franța și Portugalia se înregistrează o scădere a dezechilibrelor excesive de anul trecut.
• Slovenia nu se mai confruntă cu dezechilibre economice.

În cazul Bulgariei și Portugaliei, Comisia a subliniat faptul că sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a realiza o corecție durabilă a dezechilibrelor.

Romania

„În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a Romāniei riscă să creeze condițiile unei aterizări dure”, la o schimbarea tendinței în ciclul economic, potrivit raportului de țară în cadrul Semestrului european.

Totuși există, încă, oportunitatea de „a reconstrui zonele fiscale – tampon și de a pregăti economia pentru momente mai slabe” (…), iar continuarea reformelor structurale structurale „ar sprijini transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei la o eventuală recesiune”.

Principalele repere sunt:

• Chiar dacă se estimează încetinirea creșterii economice, aceasta „va rămâne peste potențial”, la circa 4,5% în 2018 și 4,0 în 12019.
• Creșterea potențială este estimată la aproximativ 3,7% în 2017, comparativ cu o medie de 4,6% peste 2000-2008.
• Deficitul de cont curent crește la 3,2% din PIB în 2018 și 3,4% în 2019, căci creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor.
• Deficitul bugetar crește ca urmare a politicii fiscale pro-ciclice, iar proiectia CE este de 3,9% în 2018, dacă nu se schimbă politica.
• Sărăcia rămâne ridicată. În 2016, riscurile de sărăcie și excluziune socială au crescut, afectând 38,8% din populație și inversând o tendință descrescătoare de mai mulți ani.
• Creșterea economică ridicată este însoțită de inegalități ridicate. Veniturile segmentului de 20% de vârf din populație depășesc de șapte ori veniturile segmentului 20%, comparativ cu un raport de cinci pentru UE-28