Raportul anual EurWork referitor la condițiile de muncă din Uniunea Europeană a fost realizat în baza contribuției a 80 de participanți din rețeaua Eurofound. Concluziile acestui raport s-au axat pe evaluarea situației economiei, a pieței muncii, a dialogului social. Sunt evaluate relațiile dintre patronate și sindicate, rezultatele reformelor în legislația muncii, asigurarea sănătății la locul de muncă, sunt evaluate riscurile psihologice de la locul de muncă și, nu în ultimul rînd, organizarea muncii și inovațiile de la locurile de muncă.
În ceea ce privește contextul economic și al pieței muncii, raportul EurWork apreciază că anul 2015 a adus o ușoară creștere a numărului locurilor de muncă și o scădere a șomajului. PIB-ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a depășit pentru prima dată valoarea celui ante-criză, dar recuperarea este inegală între țările memebre. Conform studiilor, anul trecut, 215.6 milioane de europeni au fost angajați, o revenire față de anul 2009 dar, este încă un nivel sub pragul de 218,9 milioane de angajați înregistrați în 2008. Numărul angajaților cu normă întreagă este în recuperare modestă, un număr mai ridicat se înregistrează pentru locurile de muncă cu jumătate de normă și asta cu precăedere în țările cel mai afectate de criză. Media de lucru a fost de 37,1 ore de lucru pe săptămână, în ușoară scădere față de anul 2008 cînd s-a lucrat, în medie, 37,8 ore pe săptămînă.
Raportul Eurofound a concluzionat că marea majoritate a muncitorilor au fost mulțumiți de numărul orelor de muncă a serviciului principal. Numărul orelor de muncă tinde să fie mai mare unde acestea sunt stabilite unilateral de către angajator și mai puține acolo unde sunt negociate cu angajatul. Creșterea retribuției a fost semnificativă mai ales în țările cu salarii mici. Anul 2015 a fost anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor iar scrierea ori rescrierea regulilor privind condițiile de muncă a oferit Comisiei posibilitatea propunerii unei legislații a muncii clarificată și simplificată în ceea ce privește numărul de ore de lucru, sănătatea și siguranța la locul de muncă. Anul trecut a fost un an tensionat în domeniul dialogului social în mai multe țări europene caracterizate, în general, de relații industriale orientate spre obținerea de consens. Condițiile de muncă din anul trecut au fost caracterizate de modificări legislative și instituțioale în ceea ce privește dialogiul social și negocierile contractelor colective de muncă. Un control mai atent din partea Uniunii Europene a dus la modificări ale legislației pensiilor cu consecința prelungirii duratei de muncă în majoritatea țărilor. Reformele legislative ale pieței muncii continuă să fie un subiect de dezbatere.
Conform raportului EurWork, în anul 2015 a crescut gradul de conștientizare a problemei angajărilor nestandardizate având ca rezultat noi politici care, dacă nu sunt neapărat o îmbunătățire a condițiilor de muncă, sunt manifestări ale voinței politice de a influența dimensiunea abuzurilor în contractele de muncă atipice.
În ceea ce privește gradul de stres, 27% dintre angajații din UE au declarat că resimt stres la locul de muncă și o proporție similară că sănătatea le-a fost afectată ca urmare a muncii depuse. În concluzie, cu toate că inovarea face parte din politica în domeniu a UE, se apreciază că este necesară o abordare mai vastă a legislației, inclusiv în domenii precum chestiunile organizaționale, inovările tehnologice sau implementarea unor practici care să permită implicarea acționarilor, a tuturor părților interesate la toate nivelurile unei organizații.
România
În privința categoriei de analiză a riscurilor psiholosociale, putem spune că românii muncesc mai puțin și sunt mai relaxați. Evoluția intensității muncii în ultimii ani este negativă. Dacă în anul 2000, 67.7% dintre români lucrau cel putin un sfert din timp cu deadline-uri precise, în 2005, procentajul a scăzut la 62.7%, iar în 2010 la 59.7%.
De asemenea, procentajul românilor care muncesc 10 ore / zi o dată sau de mai multe ori pe lună, a scăzut de la 45% în 2000, la 34% în 2010.
În ceea ce privește numărul persoanelor care s-au simțit discriminate în ultimul an, procentul a rămas aproximativ constant, de 4.7%.
În ceea ce privește dialogul social, în primul semestru al anului 2016, modelul de dialog social a rămas neschimbat, dar relațiile industriale par să fie din ce în ce mai conflictuale. Federațiile și confederațiile sindicale se străduiesc să-și reînnoiască reprezentativitatea, dar acest efort nu se transformă într-un dialog social mai eficient și relațiile industriale sunt tensionate.
Descentralizarea dialogului social în anul 2011, a dus la concentrarea negocierilor colective la nivel de companie, o situație perpetuată în primul trimestru al anului 2016. Printre cele mai importante negocieri colective efectuate în perioada de timp menționată, sunt cele din Dacia si Ford, două companii din sectorul automotive, care au dus la creșteri salariale și bonusuri pentru angajați.
Guvernul continuă eforturile împotriva muncii nedeclarate. Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a eliminat posibilitatea (legală) de a presta activități independente pentru persoanele care nu sunt înregistrate ca atare. Orice activitate poate fi efectuată în mod legal numai în baza unui contract de muncă sau în baza unui contract civil, însă în acest din urmă caz, prestatorul trebuie să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată. Acest lucru probabil va duce la o reducere a riscului de muncă nedeclarată.
Despre Eurofound
Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound) este o agenţie tripartită a Uniunii Europene, al cărei rol este de a furniza informaţii în domeniul politicilor sociale şi politicilor legate de muncă. Eurofound a fost înfiinţată în 1975 prin Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului pentru a contribui la planificarea şi crearea unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune în Europa.
Link-uri utile:
EurWORK European Observatory of Working Life : EU-level Working life profile
EU-level: Working life profile summary
Romania: Working life country profile