2013 a început furtunos pentru mass media românești. Amenzi usturătoare pentru televiziuni, culminând cu retragerea licenţei postului OTV, și o presă online mobilizată împotriva discriminării venite de pe Insulă. Televiziunile de știri s-au îngălbenit de la atâtea breaking news și parcă ar intra în incapacitate de funcţionare în zilele normale, fără evenimente ieșite din comun. Companiile de cablu tv se întrec și ele în selectarea canalelor care intră în pachetul de bază, așa încât consumatorul casnic ajunge să nu se mai înţeleagă cu vecinul care are alt abonament și prinde și posturile alea faine care i le-au scos lui.
Debitul cu care media revarsă conţinut în casele și vieţile noastre este incredibil de mare. După criza financiară începută în 2008 românii au început să stea tot mai mult în faţa televizorului și online. Studii recente indică cifre în continuă creștere: patru ore pe zi petrec, în medie, românii butonând canalele tv și în jur de 18 ore săptămânal navigând pe internet. Populaţia migrează încet înspre online, dar și acolo merge la sursele deja familiare: adică postul tv preferat sau revista pe care odată, demult, o cumpăra de la chioșc.
Fenomenul înrădăcinării cetăţenilor în faţa televizoarelor are efecte și în plan politic, nu doar social. O populaţie spectatoare în creștere înseamnă audienţe în creștere. Iar, pentru media, audienţele mari înseamnă venituri mai mari. Pentru politic, audienţele mari înseamnă mase mari de oameni care pot fi ușor inoculaţi cu mesajul dorit. Înseamnă puterea asupra cetăţenilor. Și așa am ajuns să avem politicieni care să deţină trusturi de media. Mai mici sau mai mari, după cum sunt și patronii, aceste trusturi difuzează informaţiile în felul și cu frecvenţa care convine celui care plătește, influenţând prin acest comportament publicul consumator.
Bineînţeles că fenomenul de părtinire sau apartenenţă a media este distribuit în mod egal la stânga și la dreapta, atât de partea puterii cât și a opoziţiei. Și, până la urmă, libertatea de opinie și cea de exprimare sunt sacre și dau dreptul oricui să se exprime în spaţiul public. Pericolul apare atunci când informaţiile vin pe canale considerate libere de influenţe politice, cum ar fi un furnizor de știri. Atunci când publicul așteaptă și crede că primește o informaţie, un fapt verificat, dar i se comunică o jumătate de fapt sau doar faptele care convin patronajului politic, atunci când media sunt folosite pentru a sprijini campanii politice, situaţia atinge cota de pericol. Instrumente puternice, cum sunt media, se pot transforma cu usurinţă din unelte pentru folosul public în mașinării de manipulare și dezinformare a publicului, în special când sunt deţinute sau controlate de către politicieni. Chiar dacă doar informal, presa este o a patra putere într-un stat tocmai prin forţa și rapiditatea cu care poate influenţa agenda publică la nivel înalt.
Deși dezbaterea privind reglementarea mass-media este una fără finalitate, la nivel european există o iniţiativă cetăţenească care dorește implementarea unui set de măsuri care să protejeze caracterul pluralist al media și libertatea lor de exprimare. Mediainitiative.eu își propune să strângă 1 milion de semnături de la cetăţenii Uniunii.
Iniţiativa Europeană pentru Pluralismul Mass-Media susţine pe bună dreptate că fără o presă liberă, independentă și pluralistă, cetăţenii sunt privaţi de posibilitatea a le cere socoteală celor aflaţi la putere. Corupţia și proasta administrare a treburilor publice proliferează, afacerile personale și interesele politice înguste iau locul binelui comun, minorităţile sunt supuse unei marginalizări din ce în ce mai severe. Deteriorarea pluralismului mass- media și a libertăţii presei în Europa este, mai presus de orice, o ameninţare la adresa democraţiei.
Strângerea numărului suficient de semnături arată oficialilor europeni că problemele din media sunt resimţite la nivel cetăţenesc și că rezolvarea lor este conștientizată de public ca fiind de mare importanţă și prioritate.
În România ultimilor ani am început să vedem tot mai multe situaţii care dovedesc anexarea politică a media. De la știri false la campanii de denigrare a adversarilor publici prin prezentarea de fapte mincinoase sau pur și simplu neverificate. Prin asemenea atitudini, media își exercită puterea asupra cetăţenilor.
Dar și cetăţenii au putere: ei pot conștentiza situaţia precară și pericolul stârnit de ea și pot acţiona pentru ameliorarea ei. Semnând această iniţiativă cetăţenească, un milion de europeni pot răsturna sute de milioane de Euro investiţi de multe ori împotriva lor. Poţi alege să te opui singularităţii de opinie, poţi apăra drepturile celor care au gurile astupate și mâinile legate și poţi încuraja jurnalismul liber și pus în slujba cetăţenilor. Poţi întoarce balanţa de putere în favoarea ta.
Uniunea Europeană este un loc al unităţii în diversitate și acest lucru trebuie să se reflecte și în activitatea celor care ne inflenţează atât de des deciziile. De data aceasta discuţia a ajuns la starea presei și ne responsabilizează pe noi, ca cetăţeni ai Uniunii, să luăm atitudine pentru ca situaţia să nu degenereze iremediabil.
Mediainitiative.eu așteaptă semnătura ta!
Autor: Mihai Lazăr