La finalul unei perioade abundente în declaraţii surprinzătoare din partea unor oficiali europeni, economistul Aurelian Dochia interpretează evoluţia actuală a zonei Euro şi perspectivele negocierilor dificile pentru realizarea unei uniuni bancare şi fiscale.
După Italia şi Spania, vedem la o a treia mare ţară europeană simptome serioase ale unei fragilităţi economice. Franţa îşi depăşeşte propriul record, anunţând 3,2 milioane de şomeri. Care este impactul acestui anunţ?
Aurelian Dochia: Este un indicator care, în mod normal, ar provoca tulburare pe piaţa financiară. Dar acum este vorba de Franţa, a doua mare economie a Europei. Pieţele financiare au învăţat să fie oarecum selective şi, pentru economiile foarte mari, nu reacţionează exagerat în sens negativ, chiar atunci când vin veşti proaste. Cred că impactul mai mare este pe plan intern pentru că Francois Hollande e în pierdere de popularitate foarte mare şi este sub presiune. Pieţele financiare însă tratează Franţa cu destulă toleranţă. Asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot schimba peste noapte.
De ce pieţele financiare sunt mai tolerante cu ţările mari şi mai puţin cu cele mici? Este o dublă măsură.
Aurelian Dochia: E o dublă măsură, da. Dar e justificată de credinţa investitorilor de pe pieţele financiare că o economie mare are resursele necesare ca să treacă peste dificultăţile pe care le întâmpină la un moment dat. Spania, Italia, Franţa sunt totuşi economii care au în spate o tradiţie, nişte resurse extraordinare aşa că investitorii gândesc că necazurile prin care trec sunt temporare. Dacă astfel de probleme se întind pe o perioada lungă de timp poate apărea o boală structurală, aşa cum este cu Japonia în momentul de faţă. Şi atunci, pieţele financiare îşi mai schimbă opinia. Dar aceste economii mari au în general parte de un tratament special pe pieţele financiare, cu totul diferit faţă de tratamentul pe care îl are o ţară precum România…
…sau o ţară ca Cipru, a cărei criză a readus pe tapet o întrebare importantă pentru europeni: de ce ar trebui să plătească clasa de mijloc pentru greşelile bancherilor?
Aurelian Dochia: Cinstit vorbind, cam toată lumea a greşit. Şi cel care a luat câte 3-4 credite fără să se gândească dacă are resurse să le ramburseze a greşit la fel de mult ca bancherii. Doar dacă tratezi oamenii ca pe nişte copii fără discernământ poţi spune că nu au nicio vină. Această criză nu poate fi soluţionată căutând un simplu ţap ispăşitor. Vinovăţia este împărţită şi costurile ieşirii din criză vor fi şi ele împărţite între multe categorii. Nu întotdeauna costurile sunt împărţite corect şi echitabil. S-ar putea să plătească şi unii care nu au avut vreo implicare directă.
A fost precedentul din Cipru periculos pentru încrederea dintre clienţi şi bănci?
Aurelian Dochia: Fără îndoială. Şi nu numai criza din Cipru. Încrederea dintre clienţi şi bănci, în ultimii ani, a fost într-o scădere permanentă de la izbucnirea crizei. Au fost loviţi nu doar clienţii deponenţi, aşa cum s-a întâmplat în Cipru, ci şi clienţii debitori: toţi spaniolii care aveau credite ipotecare pe care banca a trebuit să le execute pentru că nu-şi mai plăteau ratele. Când băncile se află în centrul crizei este inevitabil să se întâmple aşa ceva. Toate instituţiile care sunt implicate în criză şi care nu dau dovadă că reuşesc să gestioneze criza asta un an, doi, sunt în scădere puternică de încredere.
S-a reproşat că modelul impus de Germania pentru o uniune bancară va împărţi piaţa financiară europeană în zona marilor bănci supravegheate de Banca Central Europeană şi băncile cu active sub 30 miliarde de Euro, supravegheate la nivel naţional. Este îndreptăţit acest reproş?
Aurelian Dochia: Probabil se va merge către integrarea, în câţiva ani, a tuturor băncilor. Dar deocamdată este o chestiune practică: sunt peste 6500 de bănci în Europa şi, într-un prim pas, este cam mult pentru resursele supraveghetorului central al acestui sistem. Este un proces care, în câţiva ani, va evolua spre integrarea întregului sistem. […]
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat cu bucurie că România este una dintre primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv, dintre cele 20 de ţări europene. Pare a fi ceva foarte abstract. De ce am avea motive de bucurie?
Aurelian Dochia: Procedura de deficit excesiv nu impune nişte penalizări pe ţările care sunt în această situaţie decât dacă nu se fac eforturi suficiente pentru a depăşi procedura de deficit excesiv. Nu avem şi nu am avea de suferit dacă am fi rămas în procedura de deficit excesiv, din punctul de vedere al poziţiei noastre în Europa. Dar acest anunţ este foarte important pentru pieţele financiare pentru că ne poate ajuta să ne finanţăm mai bine pe pieţele de obligaţiuni. Am văzut că, de câteva luni, dobânzile cu care se împrumută Ministerul Finanţelor au scăzut permanent şi asta cred că este legat şi de acest succes în ţinerea sub control a finanţelor publice şi reducerea deficitelor.
Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania