Comisia Europeană îndeamnă România să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a acestora în conformitate cu obiectivele legislației UE în domeniu (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare. Aceste planuri constituie o condiție prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE 2014-2020. România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. Prin urmare, Comisia a transmis un aviz motivat României. Dacă aceasta nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
Prezentare generală pe domenii de politică
Prin pachetul său lunar de decizii referitoare la acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul dreptului Uniunii. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE (a se vedea anexele I și II), au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului Uniunii în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie (cuprinzând 22 de scrisori de punere în întârziere, 11 avize motivate și 2 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene) sunt prezentate mai jos, ele fiind grupate pe domenii de politică. Totodată, Comisia închide 74 de cauze, în care diferendele cu statele membre vizate au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.
1. Energie
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la POLONIA, din cauza unor restricții impuse importurilor de anumiți biocarburanți și de anumite materii prime pentru producția de biocarburanți
Comisia Europeană a decis astăzi să sesizeze Curta de Justiție a UE cu privire la Polonia, din cauza introducerii, în legislația poloneză, a unor restricții asupra importurilor de anumiți biocarburanți și de anumite materii prime pentru producția de biocarburanți.Legislația poloneză nu este pe deplin conformă cu dreptul Uniunii. În primul rând, combustibilii nu pot fi comercializați decât dacă sunt instituite anumite cerințe în domeniu, însă pentru uleiul vegetal hidrotratat (hydrotreated vegetable oil – HVO), un biocarburant importat în Polonia, nu există astfel de cerințe. În al doilea rând, se acordă un tratament preferențial furnizorilor de combustibil care se aprovizionează în proporție de cel puțin 70 % cu biocarburanți (combustibili lichizi sau gazoși utilizați pentru transport, obținuți din biomasă) de la producători polonezi și dacă biocarburanții respectivi sunt produși în principal din materii prime originare din anumite țări. Acest tratament preferențial constituie o discriminare împotriva producătorilor de biocarburanți și de materii prime din alte țări. Directiva privind energia din surse regenerabile (Directiva 2009/28/CE) prevede obligația tuturor statelor membre de a se asigura că, până în 2020, cel puțin 10 % din întreaga energie utilizată în sectorul transporturilor provine din surse regenerabile. Biocarburanții pot fi utilizați pentru realizarea acestui obiectiv, cu condiția să respecte criteriile de durabilitate prevăzute în directivă. Statele membre trebuie, de asemenea, să trateze biocarburanții durabili și materiile lor prime în mod egal, indiferent de originea lor. Aceste obligații decurg din necesitatea de a crea un echilibru între obiectivele în materie de energie din surse regenerabile și o piață a biocarburanților funcțională și nerestricționată. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
2. Mediu
Avize motivate
Directiva privind habitatele: Comisia solicită PORTUGALIEI să intensifice luarea de măsuri privind protejarea naturii
Comisia Europeană îndeamnă Portugalia să îmbunătățească protecția habitatelor și a speciilor indigene, prin introducerea unui nivel adecvat de protecție pentru zonele desemnate în cadrul rețeleiNatura 2000. În conformitate cu Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului), statele membre au avut la dispoziție șase ani pentru a desemna zonele protejate în cadrul legislațiilor lor [transformându-le practic din „Situri de importanță comunitară” (SIC) în „Arii speciale de conservare” (Special Areas of Conservation – SAC)], precum și pentru a adopta măsurile necesare privind îmbunătățirea stării habitatelor și a speciilor prezente în aceste situri. Portugalia trebuia să desemneze șapte SAC-uri în regiunea atlantică până la 7 decembrie 2010 și 54 de SAC-uri în regiunea mediteraneană până la 19 iulie 2012. Până acum nu a fost desemnată niciuna dintre aceste arii. În plus, autoritățile portugheze nu au adoptat încă măsurile de conservare necesare pentru toate celelalte situri. Această nerespectare gravă a principalelor obligații prevăzute în Directiva privind habitatele împiedică protejarea și gestionarea adecvată a siturilor și constituie o amenințare majoră pentru buna funcționare și pentru coerența rețelei Natura 2000 în ansamblul ei. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă Portugalia nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la această cauză.
Deșeuri: Comisia solicită ROMÂNIEI să adopte măsuri de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri
Comisia Europeană îndeamnă România să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare. Planurile de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri constituie, de asemenea, o condiție prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE. Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. De asemenea, România a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la această cauză.
3. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital
Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
Servicii financiare: Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la POLONIA, deoarece această țară nu a pus în aplicare normele UE privind schemele de garantare a depozitelor
Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la Polonia, deoarece această țară nu a pus în aplicare în mod corect Directiva privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD, Directiva 2014/49/UE). La data de 10 decembrie 2015, Comisia a trimis un aviz motivat Poloniei, solicitându-i să transpună directiva. Termenul de transpunere a acestor norme în legislația națională a fost 3 iulie 2015. Având în vedere faptul că, în Polonia, procesul legislativ este încă în curs, iar noile norme nu au fost încă transpuse integral, această țară este trimisă, în prezent, în fața Curții de Justiție a UE (denumită în continuare „Curtea”). Această directivă, care înlocuiește precedenta Directivă 94/19/CE din 1994, îmbunătățește protecția depozitelor de economii din bănci. Punerea în aplicare la timp a directivei de către statele membre reprezintă un pas important în vederea creării unui sector financiar mai sigur și mai fiabil în urma crizei financiare. Nepunerea în aplicare a directivei înseamnă că îmbunătățirile majore aduse finanțării și funcționării schemelor de garantare a depozitelor nu pot fi adoptate în țările respective. Nepunerea în aplicare poate, de asemenea, să afecteze condițiile de concurență echitabile din sectorul bancar al UE, având în vedere că o parte importantă a cadrului de reglementare unic lipsește în statele membre care nu au transpus Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Cadrul de reglementare unic constă într-un ansamblu de texte legislative pe care trebuie să le respecte toate instituțiile financiare din UE (inclusiv circa 8 300 de bănci). Aceleași standarde minime se aplică în prezent în întreaga UE, ceea ce înseamnă că băncile și clienții acestora nu sunt nevoiți să respecte 28 de seturi diferite de norme. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
Avize motivate
Servicii financiare: Comisia solicită BULGARIEI, UNGARIEI, LETONIEI, LITUANIEI și SLOVACIEI să respecte normele UE privind achiziționarea de terenuri agricole
Comisia Europeană a solicitat oficial Bulgariei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei să modifice legislația privind achiziționarea de terenuri agricole, pe motiv că încalcă libera circulație a capitalurilor și libertatea de stabilire. Tratatul de aderare din 2003 prevedea, pentru noile state membre, o perioadă de tranziție în care acestea să își alinieze normele naționale privind achiziționarea de terenuri agricole la dreptul Uniunii. În 2014, după expirarea acestei perioade, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia au adoptat noi legi care reglementează achiziționarea de terenuri agricole. Aceste noi norme naționale conțin mai multe dispoziții care, în opinia Comisiei, restricționează libera circulație a capitalurilor și libertatea de stabilire, iar acest lucru ar putea descuraja investițiile transfrontaliere. Unele dintre aceste restricții pot urmări obiective justificate, deoarece au ca scop combaterea achizițiilor speculative sau servesc unor scopuri de planificare și de politică rurală; cu toate acestea, pentru a fi legale, ele trebuie să fie proporționale și nu pot fi discriminatorii față de alți cetățeni ai UE. Solicitarea de astăzi ia forma unui aviz motivat. Dacă, în termen de două luni, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia nu își aliniază legislațiile naționale la dreptul Uniunii, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste state membre. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral alcomunicatului de presă.
4. Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri
Scrisori de punere în întârziere
Achiziții publice: Comisia solicită unui număr de 21 de state membre să transpună noile norme ale UE privind achizițiile publice și concesiunile
Comisia trimite periodic scrisori de punere în întârziere statelor membre care nu și-au respectat obligația de a transpune la timp directivele UE în legislațiile lor naționale. Astăzi, Comisia Europeană a solicitat unui număr de 21 de state membre să transpună integral, în legislațiile lor naționale, una sau mai multe dintre cele trei directive privind achizițiile publice și concesiunile (Directivele2014/23/CE, 2014/24/CE și 2014/25/CE). Toate statele membre aveau obligația de a notifica transpunerea noilor norme în materie de achiziții publice până la data de 18 aprilie 2016. Solicitarea Comisiei ia forma unor scrisori de punere în întârziere, care au fost trimise Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Ciprului, Estoniei, Irlandei, Greciei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Finlandei, Spaniei și Suediei. Noile directive sporesc eficiența sistemului de achiziții publice din Europa și prevăd norme mai inteligente și mai multe proceduri electronice. Autoritățile care au făcut deja tranziția la achizițiile publice electronice raportează economii cuprinse între 5 și 20 %. Având în vedere faptul că statele membre ale UE cheltuiesc anual peste 1,9 mii de miliarde EUR pentru achizițiile publice, orice economie de 5 % ar însemna revenirea în bugetul public a aproximativ 100 de miliarde EUR. Datorită noilor norme, întreprinderile mici și mijlocii vor putea participa mai ușor și cu costuri mai reduse la licitațiile pentru contracte de achiziții publice și vor putea respecta care respectă principiile transparenței și concurenței promovate de UE. Un grad mai mare de transparență contribuie la creșterea responsabilizării și la combaterea corupției. De asemenea, normele permit autorităților să utilizeze achizițiile publice pentru a încerca să atingă obiective de politică mai vaste, cum ar fi obiectivele sociale și de mediu și inovarea. Pentru mai multe informații, consultațiPrezentarea generală a noilor norme ale UE privind achizițiile publice și concesiunile, introduse la 18 aprilie 2016.
Avize motivate
Libera circulație a mărfurilor: Comisia solicită PORTUGALIEI și SLOVACIEI să elimine restricțiile nejustificate impuse exportului de medicamente
Comisia Europeană îndeamnă Portugalia și Slovacia să elimine cerințele de notificare nejustificate și disproporționate legate de exportul medicamentelor de uz uman către alte state membre Comisia consideră că normele adoptate de aceste state membre creează obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței unice a UE (articolele 34-36 din TFUE).Comerțul paralel cu medicamente se referă la cazurile în care medicamentele sunt cumpărate dintr-un stat membru și vândute apoi în alt stat membru. Importurile și exporturile paralele de medicamente reprezintă o formă legală de comerț în cadrul pieței unice; cu toate acestea, statele membre pot restricționa exporturile de medicamente către alte țări, dacă acest lucru este necesar pentru protejarea sănătății publice. ÎnPortugalia, distribuitorii angro de medicamente de uz uman trebuie să își notifice intenția de a exporta medicamente în cazul cărora autoritățile consideră că există „un risc de penurie”, precum și să furnizeze informații privind operațiunile de export efectuate. Mai mult decât atât, în Slovacia, distribuitorii angro trebuie să notifice toate exporturile de medicamente de uz uman și, de asemenea, să aștepte 30 de zile pentru a obține o aprobare tacită din partea autorității de stat. Comisia consideră că aceste proceduri de notificare nu prevăd criterii clare și transparente pentru identificarea medicamentelor care ar putea fi afectate de o penurie cauzată de comerțul paralel. Mai mult, procedurile respective le impun distribuitorilor angro obligații de raportare disproporționate, iar în Slovacia, durata procedurii de notificare este excesiv de lungă. Comisia trimite două avize motivate, prin care solicită Portugaliei și Slovaciei să își modifice legislația și să aibă în vedere măsuri mai puțin restrictive pentru comerțul din interiorul UE. Dacă aceste țări nu iau măsurile necesare în termen de două luni, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții de Justiție a UE.
5. Justiție, consumatori și egalitate de gen
Scrisoare de punere în întârziere
Comisia solicită UNGARIEI să pună capăt discriminării copiilor romi în cadrul sistemului de învățământ
Comisia Europeană solicită Ungariei să își alinieze legislația națională privind egalitatea de tratament și educația, precum și punerea în aplicare concretă a politicilor sale educaționale la Directiva privind egalitatea rasială (Directiva 2000/43/CE a Consiliului), care interzice discriminarea pe criterii de origine rasială sau etnică în cadrul sistemelor de învățământ. Scopul acțiunii Comisiei este de a asigura, pentru copii romi, aceleași condiții de acces la educație de calitate de care beneficiază toți ceilalți copii și care reprezintă un factor determinant în ceea ce privește oportunitățile de ocupare a forței de muncă, fiind astfel un element indispensabil pentru incluziunea integrală a romilor. Comisia exprimă o serie de preocupări legate atât de legislația, cât și de practicile administrative ale Ungariei, care au făcut ca acești copii romi să fie prezenți într-un număr disproporționat de mare în școlile destinate copiilor cu handicap mental și ca aceștia să fie supuși, de asemenea, în mare măsură, la o educație segregată în școlile obișnuite. Recent, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere legate de probleme similare altor două state membre, Republica Cehă și Slovacia. Dacă Ungaria nu ia măsuri satisfăcătoare în termen de două luni, Comisia poate trimite autorităților maghiare un aviz motivat.
6. Mobilitate și transporturi
Avize motivate
Siguranța transporturilor: Comisia solicită BELGIEI și PORTUGALIEI să pună în aplicare normele UE
Comisia Europeană a solicitat Belgiei și Portugaliei să pună în aplicare anumite norme ale UE privind siguranța rutieră și transportul interior de mărfuri periculoase. Mai concret, Comisia a cerut autorităților belgiene să pună în aplicare, la nivel național și regional, Directiva 2014/103/UE a Comisiei privind transportul interior de mărfuri periculoase, în special dispozițiile privind transportul substanțelor explozive și anexele la această directivă referitoare la transportul rutier și pe căile navigabile interioare al mărfurilor periculoase. De asemenea, Comisia a îndemnat autoritățileportugheze să pună în aplicare Directiva 2014/85/UE a Comisiei, care prevede noi norme privind capacitatea de a conduce vehicule a conducătorilor auto care suferă de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (o maladie cronică prevalentă legată de somn, care se manifestă prin oprirea respirației pe perioade scurte în timpul somnului și care reprezintă un factor major de risc în ceea ce privește accidentele rutiere), precum și norme privind testele de conducere, referitoare la securitatea rutieră în tuneluri. Solicitările de astăzi au fost trimise sub forma unor avize motivate. Belgia și Portugalia au la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a pune în aplicare legislația în cauză; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită aceste state membre în fața Curții de Justiție a UE.
Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor.