E un lucru pe care toti strainii il admira atunci cand sosesc in Romania. Cei veniti din vestul european ajung cu timpul sa-l invidieze sincer. Romanii emigrati duc dorul mancarii de acasa si… excelentei conexiuni la internet de care au parte marile orase romanesti. Potentialul avantajului tehnologic al Romaniei se traduce atat in numeroasele creiere sclipitoare ale IT-istilor care s-au nascut si muncesc aici, dar si in viteza conexiunii online. Indiferent cine a intocmit un clasament sau altul, Romania este intotdeauna intre primele tari din lume la acest capitol. Cu toate acestea, mai putin de unul din patru romani au acces la acest instrument. Este motivul principal pentru care el ramane deocamdata un avantaj doar potential.
Situatia se poate insa schimba atunci cand exista bani, onestitate si buna administrare. Iar cand toate aceste calitati se reunesc intr-o initiativa comuna, energia acestei schimbari devine irezistibila. Una dintre initiativele Strategiei Europa 2020 este Agenda Digitala pentru Europa, un program prin care se incearca construirea unei piete digitale unice bazate pe internetul rapid care sa-i ajute pe cetatenii din toate colturile Europei sa se dezvolte si sa devina o componenta activa a spatiului european. in cadrul acestei initiative, Comisia Europeana a decis sa numeasca un „campion digital” in fiecare stat membru pentru a-i ajuta pe oficialii europeni sa promoveze beneficiile unei societati digitale. Veti vedea imediat ca formula „societate digitala” nu este deloc un hocus-pocus, ci o serie de proiecte cat se poate de concrete. Neelie Kroes, comisarul european pentru Agenda Digitala si vice-presedinte al Comisiei, a aprobat, la inceputul lui 2012, acordarea titulaturii de Campion Digital al Romaniei lui Paul Baran, coordonatorul proiectului Biblionet.
Acest proiect finantat cu 26,9 milioane de dolari de Fundatia Bill & Melinda Gates pe o durata de 5 ani a reusit sa introduca aproape 10.000 de calculatoare in peste 2000 de biblioteci locale din Romania. Local inseamna, in acest caz, in special la sate. Datorita aparitiei acestor computere, toate conectate la Internet, numarul utilizatorilor bibliotecilor rurale din Romania a explodat: peste jumatate de milion de romani au intrat prima oara pe Internet dintr-o astfel de biblioteca. Astazi, peste 75% dintre romanii care frecventeaza o biblioteca locala stiu sa foloseasca computerul si se descurca cu usurinta in mediul online. Surprinzator este ca o treime dintre ei fac si cumparaturi online si 27% lucreaza cu programe specializate. Cei mai multi folosesc aceste calculatoare pentru a pastra legatura cu prieteni si rude aflate in alte localitati si pentru divertisment (filme, jocuri, muzica). Dar abia aici incepe partea interesanta.
Deoarece o parte dintre cei atrasi de retelele sociale sau divertismentul prezent online, ajung sa foloseasca acest mediu si pentru a-si augmenta oportunitatile profesionale. Peste 9000 de persoane si-au gasit un loc de munca folosind internetul din biblioteci, iar Paul Baran mentioneaza ca 43.000 de fermieri au facut cereri pentru subventii agricole folosind acest instrument.
Am putut vedea ce ar putea insemna o Romanie digitalizata la expozitia organizata la inceputul lui noiembrie, la Bucuresti, sub titlul „Inovatia in beneficiul comunitatilor”. Expozitia, initiata de IREX Romania sub egida Comisiei Europene, a incercat sa raspunda prin proiectele prezentate la intrebarea „ce se intampla cand inovatia si tehnologia schimba felul in care traim ca indivizi si in comunitate?” Printre proiectele expuse mentionam:
Casa viitorului in mediul rural – o echipa de 50 de studenti de la Facultatile de Arhitectura, Arte, Constructii si Politehnica a construit o casa solara care, in viitor, ar putea fi des intalnita in satele romanesti. Daca ar fi produsa in serie, o astfel de casa ar costa 70.000 de Euro si ar produce cu 2000 kWH/an decat ar consuma. Numele acestui proiect este Prispa.
Casa Evantai a fost creata de o echipa de la Facultatea de Constructii din Iasi si este o locuinta cu un pret sub 30.000 de euro (la o suprafata de 100 metri patrati) independenta energetic. Ea poate fi transportata cu ajutorul unui camion oriunde, putand fi montata sau „stransa” in mai putin de o ora.
Participantul vedeta la aceasta expozitie a fost Ionut Budisteanu, studentul roman care a inventat o masina autonoma low-cost sigura, capabila sa scada incidenta accidentelor rutiere. Masina foloseste un mini-radar si o camera web care poate detecta gropile si neregularitatile drumului si pozitia masinii fata de acestea. Pentru proiectul sau, Ionut Budisteanu a primit premiul international „Gordon E. Moore”.
Toate aceste proiecte speciale au fost gandite si elaborate de oameni cu acces la resurse informationale bogate disponibile oricui cu ajutorul unei conexiuni la Internet. Principalul efect al digitalizarii Romaniei rurale ar fi aducerea mai multor tineri inteligenti si indrazneti in fata acestei extraordinare resurse care este Internetul. Cu siguranta in satele romanesti ne-conectate la Internet mai exista cativa copii cu talentul si inteligenta lui Ionut Budisteanu.
„Europa nu e Silicon Valley. Probabil nu va fi niciodata si nici nu are nevoie sa fie”, a spus comisarul Neelie Kroes, care a participat la Expozitia de la Bucuresti. „Dar stiu ca putem invata mult de la atitudinea americanilor: respectul si recunoasterea pe care o acorda antreprenorilor si recompensele uriase pentru capacitatea de a-si asuma riscuri si de a inova. si, de asemenea, curajul de a contesta o ordine prestabilita. Avem nevoie sa zgaltaim Europa”. si avem nevoie sa zgaltaim si Romania.
sursa: Reprezentanta Comisiei Europene. Articole si dialoguri