Invitații la evenimentul organizat de Centrul Europe Direct Timișoara au avut ocazia, în data de 16 iunie 2015, să intre în dialog cu reprezentanți ai principalelor instituții locale și internaționale care gestionează problema refugiaților. Evenimentul a marcat Ziua Internațională a Refugiatului ce are loc în fiecare an în data de 20 iunie. Tema a fost dezbătută din mai multe puncte de vedere: cel al autorităților înternaționale și locale responsabile cu relocarea și integrarea refugiaților, al comunității locale și inclusiv din punctul de vedere al refugiaților.
Evenimentul s-a desfășurat și cu sprijinul cursanților Academiei Seniorilor care au dat startul prin prezentări de situații și exemple concrete din țări ca India, Bangladesh, Irak, Yemen, Sierra Leone, Kenya, Etiopia, Eritrea, prezentări ce ne-au introdus în contextul global al migrației și problemelor legate de această temă.
Reprezentanta în Timișoara a Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, doamna Camelia Nițu-Frățilă ne-a prezentat atât rolul UNHCR, cât și povești reale ale refugiaților. Rolul UNHCR este să asigure protecție internațională, să promoveze ratificarea instrumentelor internaționale în domeniul azilului, să supravegheze aplicarea acestora și să producă ghiduri de politici și proceduri. Piatra de temelie a UNHCR este Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor, documentul juridic fundamental pentru protecţia internaţională a refugiaţilor. Protecția oferită refugiaților are la bază patru categorii de drepturi ce includ siguranța și integritatea fizică, nevoi de subzistență, alte nevoi de protecție economică, socială și culturală și alte nevoi de protecție civilă și politică.
Autoritatea locală în domeniul refugiților este reprezentată de Centrul Regional de Cazare și Proceduri de Azil Timișoara, în atribuțiile căruia intră primirea cererilor de azil, acordarea de asistență solicitanților de azil și acordarea de asistență în vederea integrării străinilor în România. Domnul Filimon Pitea, directorul centrului, ne-a vorbit despre regulile și procedurile de azil în România și despre resursele existente pentru refugiați și solicitanți de azil.
Asociația Generație Tânără România lucrează în strânsă legătură cu UNHCR și oferă servicii sociale complexe refugiaților aflați în Centrul de Tranzit, acoperind asistența medicală și juridică, hrana, integrarea culturală, activități recreative etc. Doamna Mariana Petersel, președintele asociației și o adevarată militantă a drepturilor persoanelor vulnerabile, ne-a prezentat-o pe Kariha, o tânără refugiată din Afganistan ce locuiește de 8 ani în Timișoara. Povestea ei ne-a făcut conștienți de dificultatea situațiilor cu care se confruntă acești oameni, înainte de a fi refugiat, cât și în statul în care ajung să își refacă viața în cele din urmă, oferindu-ne astfel și o ocazie de a reflecta asupra atitudinii noastre ca și comunitate adoptivă și a modului în care putem îi putem ajuta.
De asemenea, ne-a fost prezentat un proiect de integrare în comunitatea timișoreană a unui grup de 20 de persoane refugiate de origine irakiană, relocate din Turcia, și am aflat astfel, de la domnișoara Oana Taloș, coordonator de proiecte în cadrul Serviciului Apel, cum au fost atinse obiectivele acestui proiect, dar și care au fost dificultățile întâmpinate.
Această discuție cu persoanele în cunoștință de cauză a fost cu atât mai importantă în contextul tragediilor recente din Marea Mediterană, în care s-au pierdut sute de vieți. În urma acestora, liderii europeni și-au luat un angajament de solidaritate între statele membre pentrua răspunde problemei migrației.
Dintre măsurile concrete prezentate de Comisia Europeana în 27 mai 2015, ca răspuns la criza din Mediterană, menționăm mecanismul de relocare de urgență, pentru a asista Grecia și Italia. Din aceste două state, un număr de 40 000 de persoane refugiate vor fi relocate și distribuite între statele membre alte UE în următorii doi ani. Cota României este de 1.705 persoane. O altă procedură este cea de reinstalare în alt stat a refugiaților pe care UNHCR îi identifică ca având nevoie de protecție internațională. Numărul de persoane ce urmează a fi reinstalate în următorii doi ani este de 20 000, dintre care României i s-a propus să accepte 657. Alte măsuri prevăzute sunt legate de traficul de persoane, amprentarea migranților, operațiuni de salvare, carduri pentru recunoașterea aptitudinilor profesionale care să faciliteze găsirea unui loc de muncă în UE persoanelor din state terțe.
sursa: Directoratul General pentru Migrație și Afaceri Interne