Șaisprezece proiecte românești sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind de interes comun în vederea atingerii obiectivelor Uniunii energiei. Șase dintre aceste proiecte privesc creșterea capacității de interconectare cu Bulgaria, Serbia și Ungaria, iar zece au ca obiectiv îmbunătățirea sistemului energetic național. Prin includerea lor în listă, proiectele sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de interconectare a Europei (MIE). Primul raport privind starea uniunii energetice arată că s-au înregistrat deja progrese semnificative de la adoptarea strategiei-cadru pentru o uniune energetică în urmă cu nouă luni. Mai sunt multe de făcut și anul 2016 va fi important pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Strategia-cadru privind uniune energetică a dat un nou impuls realizării tranziției către o economie hipocarbonică, sigură și competitivă. De asemenea, Comisia s-a angajat să prezinte un raport anual cu privire la starea uniunii energetice, pentru a aborda aspectele esențiale și pentru a direcționa dezbaterea politică. Raportul privind starea uniunii energetice, publicat pe 18 noiembrie 2015 pentru prima dată, analizează progresele înregistrate pe parcursul ultimelor nouă luni și identifică aspecte care necesită atenție în 2016, formulând concluzii politice la nivel de stat membru, regional și european. Acesta este un element central pentru a implementarea acestei priorități-cheie a Comisiei Juncker.
În ceea ce privește schimbările climatice, starea uniunii energetice subliniază contribuția Europei la negocierile de la Paris. În această etapă, peste 160 de țări, reprezentând peste 90 % din emisiile globale, și-au prezentat contribuțiile la Acordul de la Paris. În cadrul acestui proces, UE a prezentat un obiectiv cu caracter obligatoriu de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii interne cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. După Conferința de la Paris, este important ca toate țările să ia măsurile necesare prin concretizarea angajamentelor asumate.
Pentru ca tranziția să fie de succes și echitabilă din punct de vedere social, cetățenii vor trebui să își asume răspunderea pentru acest proces, prin participarea activă la piața energiei, deoarece ei sunt cei care, în ultimă instanță, ar trebui să beneficieze de pe urma acesteia. În același timp, există un atu economic major pentru această tranziție. Principalele întreprinderi europene își modifică modelul de afaceri. Energiile regenerabile și eficiența energetică creează locuri de muncă la nivel local în Europa, acest fapt necesitând competențe noi.
Evenimentele geopolitice au menținut problema energetică printre prioritățile ordinii de zi. Anul 2015 a fost caracterizat de tensiunile constante dintre Rusia și Ucraina, de persistența prețurilor scăzute la petrol cu impact asupra piețelor energetice din toată lumea, de anunțarea unor noi inițiative comerciale pentru infrastructuri suplimentare de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia, de noile perspective deschise de acordul nuclear cu Iranul, precum și de o scădere continuă a producției interne de combustibili fosili.
În plus față de reducerea emisiilor de dioxid de carbon (inclusiv prin recurgerea la sursele regenerabile de energie) și de securitatea energetică, strategia privind uniunea energetică produce în continuare rezultate în ceea ce privește eficiența energetică, piața internă a energiei și cercetarea, inovarea și competitivitatea, deoarece toate aceste priorități sunt legate intrinsec.
Starea uniunii energetice prezintă, de asemenea, elemente esențiale pentru un mecanism de guvernanță care să conducă la politici mai previzibile, mai transparente și mai stabile, menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice. Orientările privind planurile naționale integrate în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, publicate astăzi, constituie punctul de plecare al statelor membre pentru elaborarea planurilor lor pentru perioada 2021-2030. Metodologia propusă în ceea ce privește indicatorii-cheie este primul pas în direcția măsurării și monitorizării gradului de îndeplinire a obiectivelor uniunii energetice. Starea uniunii energetice este, de asemenea, însoțită de 28 de fișe informative, care oferă o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește uniunea energetică în fiecare stat membru.
Alte măsuri adoptate
Rezultatele și rapoartele privind uniunea energetică sunt adoptate și publicate împreună cu starea uniunii energetice:
- Cea de a 2-a listă de proiecte de interes comun prezintă proiectele de infrastructură care sunt urgent necesare pentru a atinge obiectivele de politică energetică pe care ni le-am stabilit. Pentru mai multe detalii, a se vedea comunicatul de presă separat (IP/15/6107).
- Raport privind progresele înregistrate în materie de eficiență energetică: Raportul cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului de eficiență energetică de 20 % până în 2020 arată că, în pofida progreselor semnificative înregistrate, eforturile colective ale statelor membre corespund unui procent de economii de energie primară de doar 17,6 % față de previziunile pentru 2020. Cu toate acestea, Comisia își menține speranța că obiectivul de 20 % va fi atins, cu condiția ca legislația existentă a UE să fie pusă în aplicare integral, ca eforturile să se intensifice, ca nivelul de ambiție să crească și ca mediul de investiții să se îmbunătățească.
- Raportul intermediar privind politicile climatice: Raportul demonstrează că UE a înregistrat un succes deosebit în decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, UE se îndreaptă către îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor cu 20 % pentru 2020, precum și a obiectivelor Protocolului de la Kyoto. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul pentru 2030.
- Tendințele în materie de consum energetic: Documentul de lucru al serviciilor Comisiei ilustrează faptul că piețele de energie electrică și gaze nu funcționează încă așa cum ar trebui, în ciuda progreselor înregistrate.
- Raportul privind punerea în aplicare a strategiei europene pentru securitate energetică: Acest raport oferă o imagine actualizată cu privire la poziția Uniunii Europene vizavi de securitatea energetică și la măsurile luate în direcția îmbunătățirii acesteia de la momentul adoptării strategiei, în mai 2014.
- Raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind securitatea nucleară: Raportul concluzionează că există, în general, un nivel bun de conformitate cu Directiva din 2009 privind securitatea nucleară.
- Rezumatul privind stocurile de petrol: Directiva privind stocurile de petrol îi impune Comisiei să prezinte în mod regulat rapoarte asupra stocurilor de petrol disponibile în statele membre. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei îndeplinește această obligație și furnizează o actualizare privind petrolul depozitat în UE.
- O propunere de regulament privind statisticile referitoare la prețul energiei electrice și al gazelor naturale care, odată adoptat, va îmbunătăți statisticile europene privind prețurile la energie.
- De asemenea, Comisia lansează astăzi o consultare publică cu privire la viitoarea revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, care se va desfășura până la 10 februarie.