În Europa, un lucrător din cinci este nemulțumit de locul său de muncă. Conflictele dintre locul de muncă și alte aspecte ale vieții pot fi cauzate de ore lungi, programe dificile sau perioade intense la locul de muncă, precum și de cerințele de muncă neremunerată în casă, în special îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă. Peste o treime din populaţia activă din România are în îngrijire persoane dependente. În 94% dintre cazurile semnalate, copiii sunt cei care necesită îngrijire, incidenţa responsabilităţilor faţă de adulţi dependenţi fiind mai scăzută. Acest dezechilibru dintre viața profesională și viața privată afectează nu numai angajatul ori angajata și familiile acestora, ci și instituția în care aceştia activează. La nivel macro, societatea românească înregistrează pierderi greu de cuantificat: mai multe familii cu probleme, vulnerabile, suprasolicitate, părinți mai puțin performanți la locul de muncă, mai stresați, copii mai slab îngrijiți poate chiar neglijați, și nu în ultimul rând copii mai puțini.
Condițiile de muncă, aranjamentele legate de timpul de lucru sunt o preocupare principală pentru majoritatea familiilor, precum și locul unde își desfășoară munca sau naveta, toate având un mare impact asupra vieții de familie. Angajatorii au o mare responsabilitate în această chestiune, și chiar dacă nu se pot rezolva toate problemele, fiecare angajator poate implementa măsuri care să aducă o creștere a calității vieții angajaților și a familiilor acestora.
Pentru susținerea reconcilierii dintre viața privată/familială și cea profesională, Comisia Europeană și Consiliul European au emis o serie de recomandări care nu sunt documente obligatorii (așa cum sunt, de exemplu directivele), ci util a fi adoptate în vederea îmbunătățirii calității vieții și creșterii satisfacției față de viața de zi cu zi, la orice nivel.
În vederea susținerii reconcilierii dintre viața privată și viața profesională, a fost elaborat Modelul Social European, construct care descrie abordarea europeană a creşterii economice şi a coeziunii sociale, utilizat mai întâi de Jacques Delors în anii 90 pentru a defini o alternativă la forma americană a capitalismului pur de piaţă. Aceasta are la bază o serie de valori utilizate în mod curent în documentele europene precum promovarea democraţiei, a libertăţii personale, dialogul social, asigurarea de oportunităţi egale pentru toţi, solidaritate şi securitate socială faţă de indivizii defavorizaţi din societate.
Practic, Modelul Social European asociat de multe ori cu un proiect politic european sau cu un instrument de coeziune, nu este unul comun pentru toate statele membre, ci există o diversitate de astfel de sisteme, rezultat al evoluţiei societăţilor respective, a tradiţiilor istorice, a specificului şi a capacităţii economice diverse. Pentru ţările nou intrate în Uniunea Europeană, cum este și România, nu putem vorbi încă de adoptarea cu claritate a vreunuia dintre modele existente la nivel european (nordic, anglo/saxon, continental, mediteranean), multe instituţii fiind înfiinţate ca urmare a programelor de dezvoltare din perioada de pre-aderare, iar dificultăţile economice contribuie la neatingerea unor standarde de viaţă şi de protecţie socială similare cu cele din ţările mai vechi ale Uniunii. Realizarea echilibrului muncă – viața privată și de familie se poate atinge prin politici orientate spre familie, de ex. prestațiile sociale, protejarea locului de muncă pentru părinții aflați în concediul de îngrijire a copilului sau aranjamentele formale pentru îngrijirea familiei. Flexibilitatea în organizarea muncii (munca part-time, timp de lucru flexibil și munca la distanță), poate avea , de asemenea, un efect pozitiv.
În data de 25 noiembrie 2014, Centrul de Informare Europe Direct Timișoara organizează conferința
“Reinventarea locului de muncă : echilibru între viața profesională și cea privată prin adaptarea soluțiilor europene la realitatea românească”
la care pot participa toți cei interesați de acest subiect foarte generos. Vorbitorii sunt din mediile academic, sănătate, resurse umane, manageri de companii și reprezentanți ONG. În cadrul prezentărilor și atelierelor vor fi abordate subiecte precum legislație europeană, măsuri implementate în state europene sau în Romania cu rezultate concrete în creșterea productivității companiei, a satisfacției și responsabilizării angajaților sau a egalitătii de gen, prioritizare și rolul valorilor personale în găsirea echilibrului dintre viața personală și carieră, dialog cu manageri care au implementat soluții pentru flexibilizarea locului de muncă sau (re)integrarea profesională a mamelor/părinților după concediul de îngrijire a copilului etc.
Informații utile:
European Platform for investing in children – Reconciliation of work and family life
Măsuri pentru reconcilierea vieții profesionale, private și de familie – 27.05.2013 – PE
Legislația europeană în domeniu
•Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului;
•Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE;
•Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă);
•Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;
•Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează;
•Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale.