Comisia ia măsuri juridice împotriva României și altor 14 state membre pentru a intensifica prevenirea și gestionarea speciilor alogene invazive.
Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia nu au reușit să stabilească, să pună în aplicare și să comunice Comisiei, până în iulie 2019, planurile lor de acțiune în temeiul Regulamentului 1143/2014 pentru a aborda cele mai invazive specii alogene invazive de interes pentru Uniune. Aceste specii cauzează daune atât de importante pentru mediu și pentru sănătate, încât justifică adoptarea de măsuri aplicabile în întreaga Uniune.
Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Bulgariei, Greciei și României se referă, de asemenea, la neinstituirea unui sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune; termenul pentru această etapă a expirat în ianuarie 2018. În plus, Comisia solicită Greciei și României să instituie structuri pe deplin funcționale care să efectueze controalele oficiale necesare pentru a preveni introducerea intenționată în Uniune a speciilor alogene invazive.
Prevenirea daunelor aduse biodiversității europene
Speciile alogene invazive reprezintă una dintre cele 5 cauze majore ale pierderii biodiversității în Europa și în întreaga lume. Este vorba de plante și animale care sunt introduse accidental sau deliberat ca urmare a intervenției umane într-un mediu natural în care nu se găsesc în mod normal. Acestea reprezintă o amenințare majoră pentru plantele și animalele indigene din Europa, provocând daune estimate la 12 miliarde EUR pe an economiei europene.
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, statele membre trebuie să identifice și să gestioneze căile prin care sunt introduse și răspândite speciile alogene invazive. O mare parte a speciilor alogene invazive sunt introduse neintenționat în Uniune. Prin urmare, este esențial să se acorde prioritate și să se gestioneze mai eficient căile de introducere neintenționată, pe baza estimărilor privind volumul speciilor și impactul potențial al acestor specii. Printre exemplele de astfel de căi se numără organismele vii care sunt transportate neintenționat în apele de balast și în sedimentele de la nave, prin pescuitul cu undița sau prin alte echipamente de pescuit atunci când pescarii călătoresc în străinătate sau prin containere utilizate în comerțul internațional și organismele dăunătoare prezente în plantele sau în lemnul comercializat care nu sunt detectate etc. În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește acordarea de prioritate căilor de introducere, punerea în aplicare înregistrează încă întârzieri în majoritatea statelor membre. Până în prezent, doar 12 state membre au elaborat, adoptat și comunicat Comisiei planurile lor de acțiune pentru abordarea celor mai importante căi de intrare a speciilor alogene invazive.
Regulamentul 1143/2014, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, se concentrează asupra speciilor considerate „de interes pentru Uniune”. Este vorba, în prezent, de 66 de specii, de exemplu plante precum zambila de apă și animale precum viespea asiatică sau câinele enot, care prezintă un risc la nivel european. Statele membre sunt obligate să ia măsuri eficace pentru a preveni introducerea intenționată sau neintenționată a acestor specii în UE, să le detecteze și să ia măsuri rapide de eradicare într-un stadiu incipient al invaziei sau, în cazul în care speciile sunt deja răspândite pe scară largă, să ia măsuri pentru eradicarea, controlul sau prevenirea răspândirii lor ulterioare.
În acest context, acțiunile preventive care fac obiectul procedurilor actuale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor reprezintă o investiție esențială, deoarece este mult mai eficace și mai ieftin să se prevină introducerea de specii invazive decât să se găsească soluții și să se atenueze daunele odată ce acestea sunt răspândite pe scară largă.
Atât Pactul verde european, cât și Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030 subliniază că este important ca UE să pună natura pe calea regenerării până în 2030, printr-o mai bună protecție și refacere a ecosistemelor sănătoase.
Măsuri de asigurare a respectării legislației întreprinse de Comisie
Comisia a oferit sprijin continuu statelor membre pentru a pune în aplicare în mod corespunzător legislația existentă, făcând uz de competențele sale de asigurare a respectării legii, acolo unde este necesar. Acest lucru este esențial pentru protejarea naturii în UE, astfel încât cetățenii să se poată baza pe binefacerile sale la nivelul întregii Uniuni.
În iunie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere pe această temă unui număr de 18 state membre. Întrucât răspunsurile primite din partea celor 15 state membre menționate mai sus au fost nesatisfăcătoare, Comisia a decis să emită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Impactul asupra sănătății, a mediului și a economiei
În mediul european există cel puțin 12 000 de specii alogene, 10-15 % dintre acestea fiind invazive. Speciile alogene invazive pot provoca dispariția la nivel local a speciilor indigene, de exemplu prin concurența pentru resurse limitate, cum ar fi alimentele și habitatele, prin împerecherea speciilor alogene cu speciile indigene sau prin răspândirea de boli. Acestea pot afecta funcționarea unor ecosisteme întregi, compromițându-le capacitatea de a furniza servicii valoroase, cum ar fi polenizarea, reglarea cursului apei sau controlul inundațiilor. De exemplu, viespea asiatică, introdusă din greșeală în Europa în 2005, atacă albinele melifere autohtone, reduce biodiversitatea insectelor indigene locale și afectează serviciile de polenizare în general.
Speciile alogene invazive au adesea un impact economic semnificativ, reducând randamentul în agricultură, silvicultură și pescuit. De exemplu, ctenoforele americane (Mnemiopsis leidyi), care au fost introduse accidental în Marea Neagră, au cauzat o scădere bruscă a nu mai puțin de 26 de stocuri comerciale de pește din Marea Neagră, printre care hamsia și macroul. Speciile invazive pot provoca pagube infrastructurii, pot obstrucționa transportul sau pot reduce disponibilitatea surselor de apă prin blocarea căilor navigabile sau prin colmatarea conductelor industriale de apă.
Speciile alogene invazive pot reprezenta, de asemenea, o problemă majoră pentru sănătatea umană, declanșând alergii grave și probleme cutanate (de exemplu, arsurile cauzate de crucea-pământului) și acționând ca vectori ai agenților patogeni periculoși și ai bolilor (de exemplu, transmiterea bolilor la animale și la oameni de către câinele enot).
Context
Ca parte a obiectivului ambițios de a proteja și de a reface ecosistemele sănătoase, stabilită în Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030, Comisia va propune în lunile următoare o lege cuprinzătoare privind refacerea naturii, cu obiective obligatorii. Aceasta se va baza pe directivele privind habitatele și păsările, care, începând din 1992, asigură conservarea habitatelor naturale, a faunei și a florei sălbatice din UE, ținând seama de cerințele economice, sociale, culturale și regionale. Noua propunere va urmări să sporească reziliența mediului, astfel încât să beneficiem în continuare de serviciile pe care ni le furnizează, prin refacerea, până în 2050, a mai multor ecosisteme, inclusiv a celor marine, cu obiective pe termen mediu până în 2030. Acest lucru ar avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra climei, deoarece vor fi vizate în mod specific ecosistemele degradate cu cel mai mare potențial de captare și stocare a carbonului.
Pentru mai multe Informații
Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
Punerea în aplicare a dreptului UE al mediului: beneficii și realizări
Studiu de evaluare a beneficiilor obținute prin aplicarea legislației UE în domeniul mediului
Studiu: Costurile nepunerii în aplicare a legislației UE în domeniul mediului