Drogurile legale reprezinta acele droguri care nu sunt interzise de legislatia in domeniu. Acestea sunt substante psihoactive (care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitia persoanei care le consuma) utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina și ecstasy. Noile droguri din categoria substantelor psihoactive se bucura de numeroase “spatii” de comercializare pe internet. Potrivit monitorizarilor la nivel european, numai in 2012 au fost identificate pe internet aproape 700 de magazine cu “droguri legale”.
Intr-un discurs din luna mai, anul curent Cecilia Malmstrom, comisar european pentru afaceri interne, s-a aratat ingrijorata de faptul ca un sfert din adultii europeni, adica 85 de milioane de persoane, au consumat un drog ilegal si ca, în comparatie cu standardele istorice, consumul de droguri in Europa ramane ridicat.
Datorita dezvoltarii foarte rapide a pietei drogurilor, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca este necesara adaptarea sistemului de combatere a utilizarii lor fara, insa, a pune in pericol diferitele intrebuintari legitime industriale si comerciale ale acestora. Avand in vedere ca numarul substanțelor psihoactive noi detectate in UE s-a triplat intre 2009 și 2012 si ca pana in prezent s-a raportat mai mult de o substanta noua pe saptamana, este necesar ca raspunsul Europei trebuie să fie mai ferm și decisiv. Sistemul actual, infiintat in 2005, pentru detectarea și interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput.
In actualul sistem este nevoie de doi ani pentru a aplica măsurile restrictive in cazul unei singure substanțe si nu se poate tine pasul cu ritmul tot mai accelerat in care apar noi substante. De aceea Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și Europolul au transmis mai multe avertismente catre CE pentru consolidarea mecanismului de rezolvare a acestor probleme.
Propunerea Comisiei include scurtarea perioadei de interzicere a unei substante nou aparute (la 10 luni fata de 2 ani in prezent), pana la retragerea imediata a substantelor in cazurile grave. Prin noul sistem Comisia va avea posibilitatea sa raspunda proportional cu gravitatea fiecarei situatii ceea ce pana acum nu era posibil, avand la dispozitie doar optiunile de eliminare totala de pe piata sau de a nu intreprinde nici o actiune.
In schema de mai jos se pot vizualiza comparativ etapele de actiune in cele doua sisteme.
Conform raportului national privind situatia drogurilor in Romania publicat de Agentia Nationala Antidrog in anul 2012, cateva din concluziile privind tara noastra sunt:
– Pentru toate tipurile de droguri ilicite, Romania se situeaza sub valorile medii europene.
– Rezultatele studiului national din cadrul ESPAD 2011, plaseaza Romania intre ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalentei consumului oricarui tip de drog ilicit cel putin o data in viata in randul elevilor de 16 ani, tara noastra situandu-se cu 8 procente sub media europeana inregistrata (18%).
– Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in cazul prevalentei consumului de canabis/ hasis, de substante inhalante si amfetamine.
– 13,6% dintre respondentii, care au declarat initierea consumului de droguri la varsta de 13 ani sau mai devreme, au debutat in consumul de droguri cu SNPP.
– Din punct de vedere al distributiei pe sexe, Romania se afla printre putinele state cuprinse in studiu care nu mai inregistreaza diferente intre fete si baieti in ceea ce priveste prevalenta consumului de canabis/ hasis, atat de-a lungul vietii (alaturi de Franta), cat si in ultima luna (alaturi de Federatia Rusa si Bulgaria).
surse: Reprezentanta Comisiei Europene