Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile și ale economiei circulare.
În pofida avertismentelor anterioare din partea Comisiei, autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația de a revizui și actualiza planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislația în materie de deșeuri.
Comisia a verificat dacă fiecare stat membru și-a respectat aceste obligații. Au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia. Aceste cazuri se află în stadii diferite, iar două au fost deja închise (Slovenia și Croația) după adoptarea unor planuri și programe adecvate.
Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:
- Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
- Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
- Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
- Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
- Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.
- Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.
Sancțiuni financiare
La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
Sancțiunile sunt calculate ținând seama de:
- importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private
- perioada în care nu a fost aplicată legislația UE
- capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv)
Conform Comunicării Comisiei Europene din august 2016 privind calcularea sumelor forfetare și amenzi propuse de Comisie Curții de Justiție în proceduri de infringement, amenda corespunzătoare României ar avea valoarea de minim 1849 Euro/zi. Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa.
Context
Directiva-cadru privind deșeurile are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor.
În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.
Planurile și programele respective au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în UE. Acestea sunt, de asemenea, esențiale pentru accesarea fondurilor UE și pentru stabilirea cadrului pentru dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile de gestionare a deșeurilor. Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască.
România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE de 25,6 %.
Pentru mai multe informații
– Informații generale privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în domeniul mediului.
– Informații despre principalele decizii cuprinse în pachetul din aprilie 2017 privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor: MEMO/17/1045.
– Informații generale privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor: MEMO/12/12 (infografic).
– Borșura Abordarea UE asupra Managementului Deșeurilor (EN)
sursa: Reprezentanța Comisiei Europene
Procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor