Statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut referitoare la „triunghiul virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile. Această evaluare a progreselor realizate de statele membre face parte din ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – este așa-numitul „pachet de iarnă” din cadrul semestrului european, precedat de previziunile economice, publicate în prima jumătate a lunii curente.
Cele 27 de rapoarte de țară publicate astăzi (pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de serviciile Comisiei privind situația economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz, iar în primăvară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei țări.
Comisia a ajuns la concluzia că Finlanda nu se mai confruntă cu dezechilibre economice în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Din celelalte 12 state membre, șase se confruntă cu dezechilibre economice și șase cu dezechilibre economice excesive. Aceste 12 țări vor face în continuare obiectul unei monitorizări specifice, în funcție de nivelul și natura dezechilibrelor economice. Monitorizarea se va concentra pe răspunsurile lor la nivel de politici, prin intensificarea dialogului cu autoritățile naționale, prin misiuni de experți și prin rapoarte privind progresele înregistrate. Pe scurt, în urma bilanțurilor aprofundate s-a constatat că:
- Bulgaria, Cipru, Croația, Franța, Italia și Portugalia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
- Germania, Irlanda, Spania, Slovenia, Suedia și Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre economice.
- Finlanda nu înregistrează dezechilibre economice.
România
Economia românească a fost într-o perioadă de relansare ciclică în ultimii doi ani. Creșterea a atins un vârf post-criză în 2016 (la 4,9%), alimentată de cererea internă puternică pe seama politicilor fiscale prociclice. Creșterea este de așteptat să rămână la un nivel relativ ridicat pe perioada de prognoză, la 4,4% în 2017 și 3,7% în 2018. Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și este de așteptat să se mărească în continuare, determinat de creșterea importurilor datorită cererii interne puternice. Consumul privat a continuat să crească, stimulată de creșterea salariilor și a reducerii impozitelor. În timp ce investițiile private au fost susținute de ratele scăzute ale dobânzilor și de stabilitatea încrederii investitorilor, investițiile publice au scăzut în 2016 ca urmare a unei rate scăzute de atragere a fondurilor UE.
În condițiile actuale ale dezechilibrului fiscal, ponderea datoriei publice este de așteptat să se deterioreze treptat. Presupunând că nu vor fi schimbări în politica fiscală (scenariul de bază (15)), datoria publică va crește în mod constant de la puțin sub 38% din PIB în 2015 la 61% din PIB în 2027 (Grafic 3.1.3). Pe măsură ce deficitul primar este proiectat să se deterioreze, cheltuielilor cu dobânzile vor crește treptat.
Piața forței de muncă a continuat să se consolideze, bazându-se pe o creștere economică robustă. Rata șomajului se apropie de cea mai scăzută valoare ante-criză și se estimează că va scădea în continuare în 2017-2018. Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor în 2016 și este de așteptat să crească într-un ritm moderat.
Sursa: Comunicat de presă al CE