In plină criză a migrației, societatea se străduiește să descopere cum pot fi reconciliate două aspecte importante ale fenomenului: integrarea urbană și diversitatea culturală. Întrebarea următoare este cum să evităm, în procesul integrării, dubla capcană a asimilării forțate și a ghetto-izării? În țesătura complexă a experiențelor de viață și a mișcărilor diverse și fluide ale oamenilor aflați în același loc și timp, spațiul public joacă un rol deosebit în procesul de integrare a migranților.
După un exercițiu de reflecție cu privire la relația dintre spațiul public și procesul integrării, invităm publicul timișorean să ni se alăture în zilele de 16 și 17 iunie pentru a celebra curajul și reziliența refugiaților din întreaga lume. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Refugiatului sunt inițiate de Centrul de Informare Europe Direct Timisoara – Fundația Student Plus și AIDRom – Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania și includ sesiune de finanțări europene și parteneriate pentru proiecte, vizionare de film și dezbatere, joc de fotbal, concert și petrecere multiculturală.
Rolul spațiului public în integrarea culturală a refugiaților
Străzile, piețele, zonele de recreere sunt exemple de spații publice în care oamenii se întâlnesc ignorând, de obicei, cine sunt, încotro se îndreaptă și cu ce scop. Anonimatul (dar și dreptul de a fi indiferent) sunt condiții naturale ale acestui spațiu. Datorită proprietății sale de a conecta realități umane diferite, într-un context al libertății de mișcare și expresie, spațiul public oferă contextul pentru schimburi diverse, inclusiv pentru cele ”trans-culturale”.
Sociologul Albert Moncusí Ferré de la Universitatea din Valencia aduce în atenție cele trei dimensiuni: cea socială, cea politică și cea culturală-economică-educațională, sugerând abordări care să ducă la o integrare eficientă.
În dimensiunea socială și a atitudinilor, în procesul de integrare socio-culturală este importantă evitarea stigmatizării și etnicizarii imgrantilor și a cetățenilor autohtoni. Folosirea distincțiilor etnice și a categoriilor, în multe situații, nu este eficace. Mai mult, diferențele date de diversitea culturală pot cauza anxietăți, conferind putere prejudecăților, stereotipiilor și neînțelegerilor. Recomandarea Comisiei Europene de a folosi pentru interpretariat persoane ce provin din cultura imigranților sau care cunosc foarte bine această cultură, poate duce la o mai bună integrare. Pe de altă parte, este esențial ca imigranții să își însușească un minim de cunoștințe de limbă și cu privire la instituțiile țării-gazdă.
Într-o dimensiune politică, imigranții trebuie să aibă drepturi, trecând de la statutul de locuitor tolerat la cel de cetățean cu drepturi depline. Acest proces presupune ca imigranții să participe la procesul democratic și la formularea policilor și măsurilor vizând integrarea lor, mai ales la nivel local.
Un pas spre abilitarea migranților ar fi ca aceștia să se constituie în asociații sau să se alăture unor organizații pentru a participa la procesul decizional. Între propunerile Comisiei Europene se află și crearea unui mecanism de consultare între imigranți și cetățenii statelor membre. Sunt încurajate forumurile, dialogurile interculturale, educația pe tema imigranților și a culturilor lor, stimularea condițiilor de viață urbane pentru a facilita interacțiunea dintre imigranți și cetățeni. În acest punct, avem două dificultăți ce trebuie soluționate: prima are de-a face cu percepția negativă pe care cetățenii o au față de sistemele și instituțiile politice, și ezitarea lor de a se implica în proiectele propuse. A doua este compromisul pe care cetățenii trebuie să-l accepte în plan urban.
În dimensiunea culturală, economică și educațională obiectivul principal este, în perspectiva lui Albert Moncusí Ferré, integrarea noii generații, a descendenților imigranților. Sprijinul oferit pentru învățarea limbii, introducerea studiului general al religiei, mai curând decât a aspectelor sale confesionale sunt câteva măsuri propuse.
Integrarea pe piața muncii este unul dintre aspectele centrale. Participarea imigranților trebuie să fie reală, iar contribuția pe care aceștia o aduc în societate să beneficieze de o cât mai mare vizibilitate, explicându-se care sunt eforturile ce stau în spatele acestui proces.
În concluzie, aspectele prezentate mai sus afirmă caracterul bidirecțional al integrării socio-culturale, în care autohtonii au o responsabilitate mult mai mare decât nou-veniții, în special datorită poziției lor de dominanță socio-politică.
( THE CHALLENGE OF SOCIO-CULTURAL INTEGRATION, Albert Moncusí Ferré, Departamentul de Sociologie si Antropologie al Universitatii din Valencia)
Calendarul evenimentelor dedicate Zilei Mondiale a Refugiatului in Timisoara
”Un viitor comun, într-o societate europeană umană și responsabilă”
JOI, 16 IUNIE – eveniment Europe Direct Timisoara
Secțiunea I
Casa Artelor, Strada Episcop Augustin Pacha nr. 8, TM
Ora 13:00 Oportunități de finanțare europene și parteneriate pentru proiecte
Invitați: persoane cu statut de refugiat din comunitatea locala, reprezentanții ONG, ai instituțiilor implicate în procesul de primire și integrare a refugiaților și ai instituțiilor din învățământul de stat și privat, toti cei interesati de astfel de proiecte
Secțiunea II
Aethernativ Cafe, Strada Mărășești 14, TM
Ora 17:00 Bufet internațional și muzică
Ora 19:00 Vizionare de film “The Syrian Spillover” și dezbatere
– Moderator Andre Lameiras, jurnalist, doctorand al Universității din Porto, Portugalia
Invitat: publicul larg.
VINERI, 17 IUNIE : eveniment AIDRom
Ora 16:00 Joc de fotbal în parcul Clabucet (punct de întâlnire la centrul AIDRom, ora 15.30)
Ora 19:00 Multicultural Party, la Centrul AIDRom (Str. Gh. Șincai nr 9, TM)
Parteneri: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Aethernativ Cafe,
Institutul Intercultural Timișoara, MAI – Centrul de Cazare și proceduri de azil Timișoara, Refugees Welcome to Romania (grup informal), Asociația Studenților Internaționali din Timișoara, Centrul Cultural Romano-Arab, Prefectura Județului Timiș, Consiliul Județean Timiș
