În data de 9 septmebrie, Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a susținut discursul anual despre starea Uniunii în fața Parlamentului European, la Strasbourg. Discursul său a atins subiecte grele, precum tema unui nou start pentru Grecia și Zona Euro, problema ieșirii Marii Britanii din Uniune și sprijinul pentru Ucraina, însă cea mai importantă și așteptată temă a fost cea a crizei refugiaților. Președintele a subliniat chiar de la început că ”Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună”
Dezbaterea despre Starea Uniunii este prevăzută în mod explicit prin acordul-cadru care reglementează relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. Acest acord prevede că “în fiecare an, în prima perioadă de sesiune a lunii septembrie, va avea loc o dezbatere despre starea Uniunii în care președintele Comisiei susține un discurs, prezintă un bilanț al anului în curs perspectiva priorităților pentru anii următori. În acest scop, Președintele Comisiei va delimita în scris Parlamentului principalele elemente de ghidare la pregătirea programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.”
Înregistrarea discursului a fost publicată pe portalul UE și poate fi urmărită în toate cele 24 de limbi europene.
Criza refugiaților: imperativul de a acționa ca o Uniune
– extrase din discursul președintelui –
De la începutul anului, aproape 500.000 de oameni și-au făcut cale spre Europa. Marea majoritate a lor fug de războiul din Siria, de teroarea statului islamic din Libia sau dictatură în Eritreea. Statele membre cele mai afectate sunt Grecia, cu peste 213.000 de refugiați, Ungaria, cu peste 145.000, și Italia, cu peste 115.000. Numerele sunt impresionante. Pentru unii ele sunt infricoșătoare.
Dar acum nu este momentul pentru teamă ci pentru acțiune îndrăzneață, determinată și concertată din partea Uniunii Europene, prin instituțiile sale și de către toate statele sale membre. Acest lucru este în primul rând o chestiune de umanitate și de demnitate umană. Și pentru Europa este, de asemenea o chestiune de echitate istorică.
Noi, europenii, ar trebui să știm și nu trebuie să uităm de ce acordarea de refugiu și respectarea dreptului fundamental la azil este atât de important.
Europa de astăzi, este cea care reprezintă un far de speranță, un refugiu de stabilitate în ochii femeilor și bărbaților din Orientul Mijlociu și din Africa. Acest lucru este motiv de mândrie și nu de teamă.
Există cu siguranță un număr important și fără precedent a refugiaților care vin în Europa în acest moment. Cu toate acestea, ei reprezintă încă doar 0,11% din populația totală a UE. În Liban, refugiați reprezintă 25% din populație. Și aceasta într-o țară în care oamenii au doar o cincime din bogatia care ne bucurăm în Uniunea Europeană.
Să fim, de asemenea, clari și sincer cu cetățenii noștri de multe ori îngrijorați: atâta timp cât exista război în Siria și teroare în Libia, criza refugiaților pur și simplu nu va dispărea.
De la începutul anilor 2000, Comisia a depus constant legislație după legislație, pentru a construi un sistem european comun de azil. Și Parlamentul European și Consiliul au adoptat treptat această legislație. Ultima bucata de legislație a intrat în vigoare doar în iulie 2015.
Standarde comune de azil sunt importante, dar nu suficiente pentru a face față crizei refugiaților actuală au spus Comisia, Parlamentul și Consiliul în primăvara anului curent. De aceea Comisia a prezentat o agendă europeană cuprinzătoare privind migrația în luna mai. Și ar fi necinstit să spunem că nimic nu s-a întâmplat de atunci. Am triplat prezența noastră pe mare, ne-am dublat eforturile de combatere a contrabandiștilor și demontare a grupurilor de traficanți, în timp ce Uniunea Europeană este, de asemenea, numărul unu ca donator în eforturile globale pentru a atenua criza refugiaților sirieni.
Cazul în care Europa are în mod evident rezultate mai slabe, este în privința solidarității comune cu privire la refugiații care au ajuns deja pe teritoriul nostru. Pentru mine, este clar că statele membre în care majoritatea refugiaților ajung mai întâi – (Italia, Grecia și Ungaria) – nu pot fi lăsate singure pentru a face față acestei provocări.
Acesta este motivul pentru care Comisia a propus deja un mecanism de urgență în luna mai, de relocare inițială a 40.000 de oameni care caută protecție internațională din Italia și Grecia. Și acesta este motivul pentru astăzi propunem un al doilea mecanism de urgență de relocare încă 120.000 din Italia, Grecia și Ungaria.
Fac apel la statele membre să adopte propunerile Comisiei cu privire la relocarea de urgență a 160.000 de refugiați în total la Consiliul extraordinar al miniștrilor de interne din 14 septembrie.
Avem nevoie acum o acțiune imediată. Nu putem lăsa Italia, Grecia și Ungaria să se descurce singure. Așa cum nu am lăsa nici un alt stat membru al UE singur. Căci dacă din Siria și Libia fug oameni astăzi, ar putea fi la fel de ușor Ucraina mâine.
Desigur, doar relocarea nu va rezolva problema. Este adevărat că avem nevoie, de asemenea, de o delimitare mai bună între cei care sunt în nevoie clară de protecție internațională și cei care pleacă din țară din alte motive care nu intră sub incidența dreptului de azil. Acesta este motivul pentru care astăzi, Comisia propune o listă comună a țărilor de origine sigure. Aceasta simplificare procedurală va permite autorităților naționale să se concentreze pe acei refugiați care au cea mai mare nevoie și probabilitate de a primi azil.
Comisia este pregătită să ia în considerare modul în care fondurile UE pot sprijini eforturile de adaptare a politicilor de azil ale statelor membre. Și sunt ferm în favoarea permiterii solicitanților de azil să lucreze și să-și câștige existența în timp ce cererile lor sunt prelucrate.
O politică de azil unificată necesită, de asemenea eforturi comune mai ferme de a asigura frontierele noastre externe dar și deschiderea canalelor legale de migrație. De-a lungul timpului, migrația trebuie să se transforme dintr-o problemă care trebuie rezolvată la o resursă bine administrată. În acest scop, Comisia va prezenta un pachet bine conceput pentru migrația legală, la începutul anului 2016.
Nu vreau să creez iluzia că criza refugiaților se va soluționa în curând. Criza este deplină, iar călătoria este încă lungă. Mă bazez pe dumneavoastră, în acest Parlament, și pe toate statele membre să dea dovadă de curaj european și să meargă înainte, în conformitate cu valorile noastre comune și istoria noastră.
sursa: Comisia Europeană