Recomandările specifice, adresate României de Comisia Europeană, se referă la patru sectoare mari, și anume: stabilitate macroeconomică, bugetar (inclusiv impozitare), social (respectiv, piața muncii, educație și sănătate) și de guvernanță corporativă.
Domnul Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Consolidarea redresării economice a Europei necesită mai multe eforturi decisive în materie de politici. Multe state membre se confruntă cu provocări, cum ar fi nivelul ridicat al datoriei publice și private, productivitatea redusă și lipsa investițiilor, care duc la o rată ridicată a șomajului și la înrăutățirea condițiilor sociale. Recomandările specifice fiecărei țări publicate astăzi vizează depășirea acestor provocări. Pentru a promova asumarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel național, ne-am intensificat angajamentul față de guverne, parlamente și partenerii sociali și am formulat recomandări raționalizate în mod considerabil și mai bine direcționate.”
Cele patru recomandări specidâfice pentru România, în termeni practici, au în vedere:
- pentru sectorul stabilității macroeconomice: finalizarea programului de asistență financiară UE/FMI.
- în ce privește politica bugetară și impozitarea-limitarea abaterii de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), în 2015, la maximum 0,25% din PIB și revenirea, în 2016, la obiectivul pe termen mediu; implementarea strategiei de respectare a obligațiilor fiscale și consolidarea sistemelor de control pentru a combate munca nedeclarată;continuarea procesului de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.
- în sectorul social:
Piața muncii – întărirea măsurilor privind piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați, precum și al șomajului pe termen lung; asigurarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu personal adecvat; determinarea, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, de orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim; introducerea venitului minim de inserție pe piața muncii.
Educație – creșterea ofertei și calității serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor; adoptarea strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii.
Sănătate – implementarea în continuare a Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor.
- în domeniul companiilor de stat – adoptarea legii privind reformarea guvernanței corporative a acestora.
Pe ansamblul Uniunii, recomandările reflectă următoarele priorități:
- stimularea investițiilor pentru a sprijini creșterea viitoare. În acest scop este necesar să se elimine barierele din calea finanțării și a lansării de proiecte de investiții și să se pună rapid în aplicare Planul de investiții pentru Europa realizat de Comisie, în valoare de 315 miliarde EUR;
- realizarea unor reforme structurale ambițioase pe piețele produselor, serviciilor și forței de muncă menite să ducă la creșterea productivității, a competitivității și a investițiilor. Prin stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice, aceste reforme vor contribui la asigurarea prosperității și la îmbunătățirea echității sociale. Reformele din sectorul financiar vor facilita accesul la finanțare pentru investiții și vor atenua impactul negativ de reducere a efectului de levier în sectorul bancar, precum și în sectorul privat și public;
- continuarea politicilor bugetare responsabile care asigură echilibrul între stabilizarea pe termen scurt și sustenabilitatea pe termen lung. Statele membre cu deficite mari sau cu niveluri ridicate ale datoriei trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a-și corecta bilanțurile, în timp ce statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini investițiile productive. Modificările aduse în ceea ce privește elementele componente ale finanțelor publice ar trebui să le permită acestora să susțină într-o mai mare măsură creșterea;
- îmbunătățirea politicii de ocupare a forței de muncă și a protecției sociale pentru a le oferi cetățenilor mai multe mijloace, sprijin și protecție pe tot parcursul vieții și pentru a asigura o mai mare coeziune socială, care reprezintă o componentă esențială a creșterii economice durabile.
Situația României în ceea ce privește dezechilibrul macroeconomic necesită măsuri de politică și monotorizare, pe lângă alte state membre cum ar fi: Belgia, Țările de Jos, Finlanda, Suedia, Regatul Unit. În acest moment România face obiectul unui program de asistență financiară preventivă.
Miniștrii din UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări în luna iunie, urmând ca șefii de stat sau de guvern să le aprobe în reuniunea Consiliului European din 25-26 iunie. Ele vor fi adoptate oficial în luna iulie.
După adoptare, statele membre au responsabilitatea de a le pune în aplicare, incluzându-le în politicile naționale și în planurile lor bugetare pentru 2015/2016. Recomandările specifice, adresate României de Comisia Europeană, se referă la patru sectoare mari, și anume: stabilitate macroeconomică, bugetar (inclusiv impozitare), social (respectiv, piața muncii, educație și sănătate) și de guvernanță corporativă.
sursa: Reprezentanța Comisiei Europene