Pentru a proteja mai bine peste 217 milioane de lucratori din UE de accidentele de munca si de bolile profesionale, Comisia Europeana a prezentat un nou Cadru strategic pentru sanatate si securitate la locul de munca in perioada 2014-2020, in care se identifica principalele provocari si obiective strategice in materie de sanatate si securitate la locul de munca, prezentand actiunile-cheie si instrumentele necesare pentru a le solutiona. Acest nou cadru vizeaza asigurarea continuarii indeplinirii de catre UE a rolului de lider in promovarea unor standarde înalte în materie de conditii de munca, atat în Europa, cat si la nivel international, in conformitate cu Strategia Europa 2020.
László Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a declarat: „Astazi, reînnoim angajamentul Comisiei de a îmbunatati încontinuu conditiile de munca ale lucratorilor din UE. Acestia au dreptul sa lucreze fara sa se expuna unor riscuri la adresa sanatatii sau a sigurantei la locul de munca. Totusi, în UE, în fiecare an, peste 3 milioane de lucratori sunt victime ale unor accidente grave la locul de munca, soldate cu 4.000 de decese. Accidentele de la locul de munca si bolile profesionale afecteaza toate sectoarele si profesiile, indiferent daca lucratorii activeaza într-un birou, conduc un camion sau lucreaza într-o mina sau pe un santier de constructii. Ele nu cauzeaza doar suferinte personale, ci sunt grevate si de costuri mari pentru întreprinderi si pentru societate în ansamblu. Acest nou cadru strategic urmareste sa contribuie la îmbunatatirea calitatii locurilor de munca si a satisfactiei la locul de munca, îmbunatatind, în acelasi timp, competitivitatea si productivitatea întreprinderilor europene, în special a întreprinderilor mici si mijlocii, reducand astfel costurile sistemelor de securitate sociala.”
In cadrul strategic sunt identificate trei mari provocari în materie de sanatate si securitate la locul de munca:
îmbunatatirea implementarii normelor existente în domeniul sanatatii si securitatii, în particular prin cresterea capacitatii microîntreprinderilor si a întreprinderilor mici de a institui strategii efective si eficiente de prevenire a riscurilor
îmbunatatirea prevenirii bolilor profesionale prin combaterea riscurilor noi si emergente, fara neglijarea celor existente
luarea în considerare a îmbatranirii fortei de munca din UE.
In cadrul strategic se propune abordarea acestor provocari prin intermediul unei serii de actiuni vizand sapte obiective strategice:
Consolidarea în continuare a strategiilor nationale în materie de sanatate si securitate, de exemplu, prin coordonarea politicilor si învatarea reciproca.
Oferirea de sprijin practic întreprinderilor mici si microîntreprinderilor pentru a le ajuta sa aplice mai bine normele în materie de sanatate si securitate. Intreprinderile ar beneficia de asistenta tehnica si de instrumente practice, cum ar fi evaluarea interactiva online a riscurilor (Online Interactive Risk Assessment – OiRA), o platforma de internet care pune la dispozitie instrumente de evaluare a riscurilor sectoriale.
Imbunatatirea aplicarii masurilor de asigurare a respectarii legislatiei de catre statele membre, de exemplu, prin evaluarea performantei inspectoratelor nationale de munca.
Simplificarea legislatiei existente, daca este cazul, pentru a elimina sarcinile administrative inutile, pastrand în acelasi timp un nivel înalt de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor.
Abordarea fenomenului de îmbatranire a fortei de munca din Europa si îmbunatatirea prevenirii bolilor profesionale, pentru a aborda riscurile existente si noi, cum ar fi cele determinate de nanomateriale, de tehnologiile ecologice si de biotehnologii.
Imbunatatirea colectarii datelor statistice pentru a dispune de informatii de o mai buna calitate si dezvoltarea instrumentelor de monitorizare.
Consolidarea coordonarii cu organizatii internationale [cum ar fi Organizatia Internationala a Muncii (OIM), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE)], precum si cu alti parteneri, pentru a contribui la reducerea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si pentru a îmbunatati conditiile de munca la nivel mondial.
In cadrul strategic sunt identificate instrumente pentru a implementa aceste actiuni: dialogul social, campaniile de informare pe scara larga, aplicarea masurilor de asigurare a respectarii legislatiei UE, realizarea de sinergii cu alte domenii de politici (de ex, sanatatea publica, învatamantul), iar pentru a sprijini implementarea normelor în materie de sanatate si securitate sunt disponibile fonduri UE, cum ar fi Fondul Social European (FSE) si Programul Uniunii Europene pentru ocuparea fortei de munca si inovare sociala (EaSI).
Cadrul va fi revizuit în 2016 pentru a tine seama de implementarea sa si pentru a se lua în considerare rezultatele evaluarii cuprinzatoare, în curs de desfasurare, a legislatiei UE în domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca, care vor fi disponibile pana la sfarsitul anului 2015.
Context
In special în contextul crizei economice, investirea în promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor si în promovarea unor conditii mai bune la locul de munca ofera beneficii economice si sociale, cum ar fi reducerea numarului de accidente la locul de munca, îmbunatatirea confortului personalului si a satisfactiei la locul de munca. Norme similare valabile în întreaga UE vor crea, de asemenea, conditii de concurenta echitabile pentru toate întreprinderile de pe piata unica, abordand în acelasi timp necesitatea de a evita dumpingul social.
Noul cadru strategic se bazeaza pe Strategia UE privind sanatatea si securitatea la locul de munca din perioada 2007-2012, care a fost o reusita, în particular prin contributia adusa la reducerea cu 27,9 % în UE a numarului de accidente la locul de munca care se soldeaza cu o absenta mai lunga de trei zile. Aceasta strategie a fost sursa unui cadru comun de coordonare si a unui sens comun al directiei de urmat. In prezent, 27 de state membre dispun de o strategie nationala în domeniul SSM, adaptata la contextul lor national si vizand domeniile cu prioritate esentiala. Rezultatele evaluarii strategiei privind SSM pentru perioada 2007 – 2012 au confirmat valoarea unui cadru strategic al UE pentru actiuni de politica în domeniul SSM si au evidentiat necesitatea de a se revizui obiectivele, prioritatile si metodele de lucru pentru a adapta cadrul de politici al UE la evolutia tipurilor de munca, precum si la riscurile noi si emergente.
Cadrul tine seama de opiniile exprimate de catre institutiile UE si de reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor, precum si de rezultatele unei consultari publice din 2013 pentru a colecta informatii privind provocarile actuale si viitoare în domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca (IP/13/491), precum si de punctele de vedere exprimate în cadrul Conferintei privind conditiile de munca din 28 aprilie 2014, care a închis ciclul de consultari.
sursa: Reprezentanta Comisiei Europene