Comisia Europeană a publicat Tabloul de bord al UE privind justiția din 2017, care oferă o imagine de ansamblu comparativă a eficienței, a calității și a independenței sistemelor de justiție din statele membre ale UE.
Scopul său este de a ajuta autoritățile naționale să mărească eficacitatea sistemelor lor de justiție. În comparație cu edițiile precedente, Tabloul de bord din 2017 explorează noi aspecte legate de funcționarea sistemelor de justiție, de exemplu cât de ușor pot avea acces la justiție consumatorii și ce canale folosesc aceștia pentru a face reclamații împotriva întreprinderilor. Pentru prima dată, acesta indică și durata procedurilor judiciare penale referitoare la infracțiuni de spălare de bani.
Principalele constatări ale ediției din 2017 includ:
- Proceduri judiciare civile și comerciale mai scurte: inclusiv într-o serie de state membre ale căror sisteme de justiție se confruntă cu provocări. Această îmbunătățire este mai clară pe perioada de cinci ani decât pe termen scurt.
- Analiza modului în care se asigură respectarea dispozițiilor de protecție a consumatorilor: Statele membre sunt responsabile să asigure respectarea legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Conform tabloului de bord, durata procedurilor administrative și de control jurisdicțional din acest domeniu variază foarte mult de la o țară la alta. A reieșit, de asemenea, că multe aspecte legate de protecția consumatorilor sunt soluționate direct de către autoritățile de protecție a consumatorilor și nu este nevoie să se ajungă în instanță.
- Analiza combaterii spălării banilor: Conformându-se dispozițiilor celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, statele membre au furnizat pentru prima oară date referitoare la acest domeniu, date care indică o mare variație a duratei procedurilor legate de infracțiuni de spălare a banilor – de la mai puțin de o jumătate de an la aproape trei ani.
- Accesul limitat la justiție pentru cetățenii mai săraci: tabloul de bord arată că, în unele state membre, cetățenii cu venituri sub pragul sărăciei nu beneficiază de niciun fel de asistență judiciară în anumite tipuri de litigii.
- Utilizarea instrumentelor TIC este încă limitată în unele țări: deși sunt folosite pe scară largă pentru comunicarea dintre instanțe și avocați în jumătate din statele membre, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sunt folosite foarte rar pentru semnătura electronică în peste jumătate din țările UE. Noile date privind utilizarea TIC de către avocați pentru comunicarea cu instanțele subliniază încă o dată importanța comunicațiilor electronice pentru buna funcționare a sistemelor de justiție.
- Percepția publicului larg asupra independenței sistemului judiciar este neschimbată sau mai bună: acest lucru este valabil în peste două treimi din statele membre, în comparație cu 2016. În cazul întreprinderilor, tendința este aceeași din 2010. Printre motivele pentru percepția că instanțele și judecătorii nu se bucură de independență s-au indicat cel mai frecvent ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor. Ediția din 2017 prezintă, de asemenea, date privind garanțiile existente în diferitele state membre pentru a asigura independența judecătorilor. Acestea reflectă importanța deosebită a statului de drept pentru UE.
- Standarde de calitate: majoritatea statelor membre au standarde care stabilesc termene sau calendare pentru a evita procedurile judiciare de durată. Cu toate acestea, în anumite state membre cu sisteme de justiție mai puțin eficiente nu există astfel de standarde.
Sursa: Comunicat de presă al CE