Înaintea reuniunii liderilor UE-27 care va avea loc la Sibiu, în România, la 9 mai 2019, Comisia Europeană prezintă o serie de recomandări de politică privind modul în care Europa își poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură și multipolară. Comisia formulează, de asemenea, sugestii cu privire la modul prin care deciziile colective pot fi comunicate mai bine.
Summitul şefilor de stat sau de guvern din UE, care va avea loc pe 9 mai la Sibiu, este cel mai aşteptat eveniment politic european în perioada deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
În contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al schimbării la conducerea politică a instituțiilor UE pe care o vor antrena acestea, este momentul să se stabilească noi orientări de politică și noi priorități.Comisia formulează, de asemenea, sugestii cu privire la modul prin care deciziile colective pot fi comunicate mai bine.
În opinia Comisiei, acţiunile viitoare ar trebui să se concentreze asupra a cinci dimensiuni:
1. O Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securităţii efective şi reale şi să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, şi nu excepţia. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migraţiei. În acest sens, sunt necesare ample acţiuni la toate nivelurile şi o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilităţii şi solidaritatea între statele membre;
2. O Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm şi să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piaţa unică. În activitatea de cercetare şi inovare trebuie să punem accentul pe tranziţia ecologică, socială şi economică şi pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacităţi digitale ale Europei şi să colaborăm pentru a stimula inteligenţa artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creşterea economică şi să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice şi monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieţei europene a forţei de muncă, asigurând în acelaşi timp echitatea acesteia;
3. O Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea şi egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităţilor regionale, a nevoilor minorităţilor, a aspectelor legate de gen şi a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populaţiei. Trebuie să susţinem şi să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă şi modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor, precum şi de acces la locuinţe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic şi abordabile ca preţ pentru toţi cetăţenii din Europa;
4. O Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum şi de producţie durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi de inversare a tendinţei de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creşterii verzi, a bioeconomiei şi a inovaţiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potenţialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi, precum şi impactul asupra schimbărilor climatice;
5. O Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent şi cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relaţii solide cu ţările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi şi obligaţii, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranităţii economice şi monetare a Europei”.
Mesajul de unitate al Comisiei Europene vine pe fondul unor dezacorduri între state membre dar şi între ţările membre şi instituţiile care coordonează Uniunea. Euroscepticismul, integritatea securităţii naţionale, respectarea statului de drept şi Brexit sunt câteva dintre provocările pe care liderii din UE vor trebui să le ia în considerare la Sibiu.
Summitul de la Sibiu
Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din UE va fi găzduit de preşedintele Klaus Iohannis iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. La eveniment vor participa lideri din 27 de state membre UE, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani.
Liderii din 27 de state membre ale Uniunii vor fi prezente la Summit. Chiar dacă nu a fost încă publicată o listă oficială a şefilor de stat care se vor întâlni la Sibiu, printre cei aşteptaţi la întrunirea informală de pe 9 mai se numără: preşedintele Franţei Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Angela Merkel, prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, premierul Ungariei Viktor Orbán, prim-ministrul Greciei Alexis Tsipras, premierul Olandei Mark Rutte, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, cancelarul Austriei Sebastian Kurz sau prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borissov.
Documentul integral:
Anexe:
Sursa: Comunicat de presă al CE