Ieri, 5 iulie, Comisia a adoptat un pachet de măsuri pentru o utilizare sustenabilă a resurselor naturale esențiale, care va consolida, de asemenea, reziliența sistemelor alimentare și a agriculturii din UE.

Un act legislativ privind monitorizarea solului va plasa Uniunea Europeană pe calea cea bună către soluri sănătoase până în 2050, prin colectarea de date privind sănătatea solurilor și punerea acestora la dispoziția fermierilor și a altor gestionari ai solurilor. Acest act transformă totodată gestionarea sustenabilă a solurilor în normă și abordează situațiile în care există riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și pentru mediu cauzate de contaminarea solului. Propunerile de astăzi vor stimula, de asemenea, inovarea și sustenabilitatea, prin facilitarea utilizării în condiții de siguranță a progreselor tehnice în materie de noi tehnici genomice, pentru a permite dezvoltarea unor culturi reziliente la schimbările climatice și reducerea utilizării pesticidelor chimice, și prin asigurarea unor semințe, materiale de reproducere a plantelor și materiale forestiere de reproducere mai sustenabile, de mai bună calitate și mai diverse. În fine, noile măsuri propun totodată reducerea risipei de alimente și de textile, care va contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale și la o reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră în aceste sectoare.

Aceste măsuri vor aduce tuturor beneficii economice, sociale, de sănătate și de mediu pe termen lung. Prin asigurarea unor active naturale mai reziliente, noile norme sprijină în special persoanele care își asigură subzistența direct din resursele pământului și ale naturii. Ele vor contribui la prosperitatea zonelor rurale, la securitatea alimentară, la o bioeconomie rezilientă și prosperă, vor plasa UE în avangarda inovării și a dezvoltării și vor contribui la inversarea declinului biodiversității și la pregătirea pentru consecințele schimbărilor climatice.

Un nou act legislativ al UE pentru creșterea valorii solului și a resurselor sale

Între 60 și 70 % din solurile din UE sunt în prezent nesănătoase. În plus, un miliard de tone de sol sunt distruse în fiecare an din cauza eroziunii, ceea ce înseamnă că stratul superior fertil rămas dispare rapid. Costurile asociate degradării solului sunt estimate la peste 50 de miliarde EUR pe an.

Propunerea referitoare la primul act legislativ al UE privind solurile oferă o definiție armonizată a sănătății solului, instituie un cadru de monitorizare cuprinzător și coerent și promovează gestionarea sustenabilă a solului și reabilitarea siturilor contaminate. Propunerea reunește în același cadru mai multe surse de date privind solul, combinând datele de eșantionare a solului din Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (LUCAS) cu datele satelitare Copernicus și cu date naționale și private. Obiectivul final este de a obține soluri sănătoase în UE până în 2050, în conformitate cu obiectivul UE de reducere la zero a poluării.

Datele privind solul vor sprijini inovarea și soluțiile tehnologice și organizaționale, în special în practicile agricole. Ele îi vor ajuta pe fermieri și pe alți proprietari de terenuri să pună în aplicare cele mai adecvate metode de tratare și să crească fertilitatea și randamentul solului, reducând în același timp la minimum consumul de apă și de nutrienți. În plus, aceste date vor îmbunătăți înțelegerea tendințelor în materie de secetă, retenție a apei și eroziune, consolidând prevenirea și gestionarea dezastrelor. Solurile sănătoase și datele îmbunătățite oferă oportunități suplimentare de venit pentru fermieri și gestionarii de terenuri, care pot fi recompensați pentru agricultura carbonului, pot primi plăți pentru servicii ecosistemice sau pentru creșterea valorii solurilor sănătoase și a alimentelor produse pe acestea. Propunerea nu impune nicio obligație directă proprietarilor și gestionarilor de terenuri, inclusiv fermierilor.

Statele membre vor defini practici pozitive și negative pentru gestionarea solului. Ele vor defini, de asemenea, măsuri de regenerare pentru a readuce solurile degradate într-o stare bună de sănătate, pe baza evaluărilor naționale privind sănătatea solului. Aceste evaluări vor contribui, de asemenea, la alte politici ale UE, cum ar fi LULUCF, PAC și gestionarea apei.

Propunerea solicită, de asemenea, ca statele membre să abordeze riscurile inacceptabile pentru sănătatea umană și pentru mediu cauzate de contaminarea solului, pe baza principiului „poluatorul plătește”. Statele membre vor trebui să identifice, să investigheze, să evalueze și să curețe siturile contaminate.

Sisteme alimentare mai reziliente datorită noilor tehnici genomice

Fermierii și crescătorii de animale trebuie să aibă acces la inovații de ultimă generație. Noile tehnologii pot contribui la creșterea rezilienței agriculturii și a terenurilor împădurite și pot proteja recoltele de efectele schimbărilor climatice, ale pierderii biodiversității și ale degradării mediului. Noile tehnici genomice (NTG) sunt instrumente inovatoare care contribuie la creșterea sustenabilității și a rezilienței sistemului nostru alimentar. Ele permit dezvoltarea unor soiuri de plante ameliorate, reziliente la schimbările climatice, rezistente la dăunători, care necesită mai puține îngrășăminte și pesticide și care asigură randamente mai mari, contribuind la reducerea la jumătate a utilizării și a riscurilor pesticidelor chimice și reducând totodată dependența UE de importurile agricole.

În majoritatea cazurilor, aceste noi tehnici conduc la modificări mai țintite, mai precise și mai rapide decât tehnicile convenționale, permițând obținerea unor culturi identice cu cele care ar putea fi obținute prin tehnici clasice precum selectarea semințelor și încrucișarea.

Propunerea noastră:

• stabilește două categorii de plante obținute prin NTG: plante NTG comparabile cu cele existente în mod natural sau convenționale și plante NTG cu modificări mai complexe;
• cele două categorii vor face obiectul unor cerințe diferite pentru a ajunge pe piață, ținând cont de caracteristicile și profilurile lor de risc diferite. Plantele din prima categorie vor trebui notificate. Cele din a doua categorie vor fi supuse procesului mai amplu prevăzut de directiva privind OMG-urile;
• oferă stimulente pentru orientarea dezvoltării plantelor către o mai mare sustenabilitate;
• asigură transparența cu privire la toate plantele NTG de pe piața UE (de exemplu, prin etichetarea semințelor);
• oferă o monitorizare solidă a impactului economic, de mediu și social al produselor NTG.

Materiale de reproducere a plantelor și materiale forestiere de reproducere mai sustenabile și mai diverse

Sectorul european al semințelor este cel mai mare exportator de pe piața mondială a semințelor (20 % din piața mondială, cu o valoare estimată de 7-10 miliarde EUR și 7 000 de întreprinderi, în principal IMM-uri). Este important ca legislația să se adapteze la evoluția științei. Această propunere va actualiza și va simplifica normele actuale, dintre care unele datează de peste 50 de ani.

Propunerea de Regulament privind producția și comercializarea materialului de reproducere a plantelor și a materialului forestier de reproducere va spori diversitatea și calitatea semințelor, a butașilor și a altor materiale de reproducere a plantelor (MRP). Acestea vor garanta randamente stabile prin adaptarea soiurilor de plante la exigențele viitorului datorită testării sustenabilității (de exemplu, rezistența la boli). Semințele vor fi, de asemenea, mai bine adaptate la presiunile schimbărilor climatice și vor contribui la conservarea diversității genetice a culturilor și la asigurarea securității alimentare. Propunerea va reduce birocrația și va spori eficiența și eficacitatea sistemelor de înregistrare și certificare.

În ceea ce privește materialul forestier de reproducere, vom asigura plantarea arborilor potriviți în locul potrivit, astfel încât pădurile să fie mai bine adaptate la schimbările climatice. Ameliorarea genetică a fondului forestier permite accelerarea adaptării pădurilor la schimbările climatice, asigurând astfel productivitatea lor continuă în viitor.

Reducerea risipei de alimente și de textile

Aproape 59 de milioane de tone de alimente (131 kg/locuitor) sunt aruncate în UE în fiecare an, cu o valoare de piață estimată de 132 de miliarde EUR. Peste jumătate din deșeurile alimentare (53 %) sunt generate de gospodării, urmate de sectorul de prelucrare și de producție (20 %). Combaterea risipei alimentare oferă beneficii pe trei planuri: permite economisirea alimentelor pentru consumul uman și, prin urmare, contribuie la securitatea alimentară. Totodată, aceasta ajută întreprinderile și consumatorii să economisească bani și reduce impactul producției și al consumului de alimente asupra mediului.

Pentru a accelera progresele realizate de UE, Comisia propune ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa alimentară cu 10 % în sectorul de prelucrare și de producție și cu 30 % (pe cap de locuitor) la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului (restaurante, servicii alimentare și gospodării).

Deșeurile textile exercită, la rândul lor, o presiune asupra resurselor naturale limitate. Aproximativ 78 % din deșeurile textile nu sunt colectate separat de consumatori și ajung în deșeuri menajere mixte, destinate incinerării sau depozitelor de deșeuri. Mai multe informații cu privire la propunerea de astăzi sunt disponibile într-un comunicat de presă pe această temă.

Etapele următoare

Propunerile vor fi dezbătute de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare.

Context

Pactul verde european este esențial pentru sănătatea populației și a planetei noastre. De la prezentarea sa în decembrie 2019, acesta a declanșat o transformare profundă și globală a societății și a economiei noastre. Pachetul de astăzi completează propunerile anterioare din cadrul pilonului „resurse naturale” al Pactului verde.

Aceste inițiative și obiectivele lor se bazează pe soluții oferite de natură, cel mai bun aliat al nostru în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a realiza neutralitatea climatică, în special pentru a spori absorbția carbonului de către absorbanți naturali, pentru a respecta Legea europeană a climei și angajamentele internaționale ale Uniunii Europene asumate atât în temeiul Acordului de la Paris, cât și în temeiul Cadrului pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, trebuie să consolidăm urgent reziliența ecosistemelor naturale din întreaga UE, să le sporim capacitatea de a ne ajuta să ne adaptăm la schimbările climatice și să menținem capacitatea lor de producție pentru a asigura o securitate alimentară și materială durabilă.