Ediția din acest an a Monitorului educației și formării evidențiază progrese în direcția unor obiective importante, dar subliniază, de asemenea, faptul că statele membre trebuie să își îmbunătățească relevanța și incluziunea sistemelor educaționale, în special în ceea ce privește integrarea migranților și a refugiaților nou-veniți.
Comisia sprijină statele membre în eforturile lor de reformare și îmbunătățire a sistemelor educaționale prin acțiuni de cooperare în materie de politici, prin stabilirea de criterii de referință și prin programe de finanțare precum programul Erasmus+. Monitorul face parte integrantă din această activitate. Prezentând o multitudine de măsuri de politică care au fost testate pe teren și încurajând dialogul, acesta permite statelor membre să aducă îmbunătățiri propriilor sisteme educaționale.
În ceea ce privește investițiile în sectorul educației, cele mai recente date publicate în Monitor (2014) indică o reluare a tendinței ascendente a cheltuielilor publice în UE, după trei ani consecutivi de reduceri. La nivelul UE, investițiile publice din sectorul educației au crescut cu 1,1 % pe an. Circa două treimi dintre statele membre au înregistrat o astfel de creștere. În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % (Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia). Dimpotrivă, zece state membre și-au redus cheltuielile în materie de educație în 2014 în raport cu 2013 (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia).
Această situație impune o multiplicare a eforturilor statelor membre, în special ținând seama de creșterea numărului de refugiați și imigranți care au ajuns în Europa (1,25 milioane în 2015, față de 400 000 în 2013). Aproximativ 30 % dintre noii sosiți au vârste sub 18 ani, majoritatea lor având vârste sub 34 de ani. Având în vedere vârstele lor reduse, este evident că educația joacă un rol esențial în promovarea integrării acestora în societate.
Exemple de acțiuni întreprinse de statele membre:
- Austria a introdus clase de tranziție în instituțiile de educație și formare profesională (EFP) și în învățământul general.
- Germania dezbate posibilitatea recrutării a peste 40 000 de profesori și a mii de lucrători din domeniul serviciilor sociale pentru a sprijini crearea a circa 300 000 de noi locuri de muncă în sistemul său educațional.
- Suedia și-a reformat normele privind primirea și școlarizarea noilor studenți, punând la punct un sistem de evaluare precoce a competențelor (în termen de două luni de la sosirea în școli).
- Finlanda a majorat sprijinul financiar destinat autorităților locale pentru organizarea claselor pregătitoare.
- Franța intenționează să pună în aplicare un program denumit „accesul în școli oferit părinților pentru a favoriza integrarea”.
- Belgia a mărit capacitatea claselor de primire și numărul profesorilor de limbi străine.
România
România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe. Rata de părăsire timpurie a școlii a continuat să crească în 2015 și este a treia cea mai mare din UE. Studenții din
zonele rurale, familiile sărace și romii sunt expuși în mod deosebit riscului abandonului școlar și
sărăciei educaționale.
Participarea la învățământul preșcolar este de așteptat să crească următoarea perioadă prin introducerea transferurilor condiționate financiar pentru copiii din familiile sărace.
Nivelul educației terţiare a crescut, astfel încât acesta este acum foarte apropiată de obiectivul național, dar este încă una dintre cele mai scăzute din UE.
Este încă o provocare corelarea educației cu piața forței de muncă. Calificările, formarea profesională și curricula nu sunt suficient de mult adaptate la nevoile pieței forței de muncă și a participarea adulților învățarea pe tot parcursul vieții este la cel mai scăzut nivel din UE. În ciuda unor îmbunătățiri, cheltuielile publice pentru domeniul educației continuă să fie foarte scăzut.
Context
Monitorul educației și formării 2016 al Comisiei este cea de a cincea ediție a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele europene de educație și formare, prin reunirea unei game largi de date. El măsoară progresele realizate de Europa în îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educației, care fac parte din cadrul mai amplu al strategiei pentru creștere și locuri de muncă în UE.
Pentru informații suplimentare:
Monitorul educației și formării 2016
Sursa: Comunicat de presă 7 noiembrie 2016 Comisia Europeană