24
organism UE, o plângere poate fi adresată Ombusmanului. Cetățenii
UE pot contacta instituțiile europene și organismele consultative
direct și sunt îndreptățiți să primească un răspuns în oricare din
limbile europene oficiale.
Dreptul la protecție consulară
: când cetățenii UE se află pe
teritoriul unei țări non-membre și au nevoie de ajutor, aceștia sunt
îndreptățiți să primească protecție consulară din partea ambasadei
sau consulatului oricărei alte țări membre. Asistența este oferită în
situații precum deces, accident sau îmbolnăvire, arest sau detenţie,
acte de violenţă şi repatriere.
Dreptul de a cere Comisiei Europene să propună noi acte legislative
:
începând cu anul 2011, cetățenii UE au un drept suplimentar:
Inițiativa Cetățenească Europeană, care le permite să solicite
Comisiei Europene o schimbare legislativă. Petiția trebuie semnată
de cel puțin un milion de cetățeni provenind din cel puțin un sfert
din țările UE.
Sursa: Carta drepturilor Fundamentale
http://europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdfDespre drepturile și obligațiile solicitanților de azil
Drepturile şi obligaţiile legale se menţin pe durata procedurii de
azil, care începe odată cu manifestarea de voință și se finalizează, în
termen de 7 zile de la: momentul comunicării deciziei de închidere a
dosarului; data comunicării hotărârii ORI prin care s-a acordat statut
de refugiat; data expirării termenului legal de depunere a plângerii
sau, după caz, a recursului; data pronunţării hotărârii instanţei de
recurs. Excepţie fac cererile soluţionate în procedură accelerată.
Unele principii şi garanţii procedurale prevăzute de legea nr. 122/2006
privind azilul în România: Accesul neîngrădit la procedura de azil din
momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care
să rezulte solicitarea protecţiei statului român. Dispoziţiile acestei
legi se aplică fară discriminare.
25
Nereturnarea
- împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri
de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontieră ori de
pe teritoriul României.
Confidenţialitatea
- obligaţia privind respectarea confidenţialităţii cu
privire la datele si informaţiile referitoare la cererea de azil revine
tuturor autorităţilor, organizaţiilor care desfăşoară activităţi în
domeniul azilului sau unor terţe persoane implicate în procedura de
azil ori care, intră în posesia unor astfel de date.
Exceptarea de la sancţiuni
- autorităţile române nu vor aplica sancţiuni
penale pentru motivul intrării sau şederii ilegale, solicitanţilor de azil
care intră ori se află fără autorizaţie pe teritoriul României.
Rolul activ
- autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil
pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care ar
putea conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări
nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.
DREPTURI
INFORMARE
: să fie informat, la momentul depunerii cererii, într-o
limbă pe care o cunoaşte, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care
le are în procedura de azil si cu privire la procedura de urmat.
CONFIDENŢIALITATE
: să beneficieze de protecţia datelor personale şi
a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa.
IDENTITATE
: să i se elibereze un document temporar de identitate, a
cărui valabilitate va fi prelungită periodic de ORI.
ŞEDERE
: să rămână în România până la expirarea unui termen
de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepţia cazurilor
soluţionate în procedura accelerată sau la frontieră.
CAZARE
: să fie cazat în centrele de cazare şi proceduri, aflate în
subordinea ORI, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul