Bun venit in Timisoara !

22-23 / 64

22
Art. 8. Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără
cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele
condiţii:
a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau,
deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu
şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau, în cazul
în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;
b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de
statul şi de poporul român;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate mijloacele legale de existenţă;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în
ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a
fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură
şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în
viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României.
Termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse până la jumătate
în cazul în care solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan
internaţional.
Sursa: Legea 21/1991 republicată
Drepturile cetăţenilor UE
Prin aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, cetățenii
români beneficiază de o serie de drepturi speciale, care stau la baza
vieții de zi cu zi. Cetățenia UE este menită a fi statutul fundamental
al cetăţenilor statelor membre: fiecare cetăţean al uneia dintre cele
23
28 de țări membre UE este automat cetățean al UE. Cetățenia UE nu
înlocuiește cetățenia națională, ci o completează. Drepturile oferite
de cetățenia UE sunt enumerate în Carta Drepturilor Fundamentale
(în vigoare din 2009), și în Tratatul asupra Funcționării UE (în vigoare
din 2008, reprezentând o optimizare a Tratatului de la Roma).
Dreptul la liberă circulație și ședere în interiorul UE și de a nu fi
discriminat pe motive de naționalitate : cetățenii europeni au dreptul
de a călători în cele 28 de țări membre și de a se stabili în oricare
dintre acestea. Totuși, se aplică anumite condiții. De exemplu, la
intrarea pe teritoriul unei alte țări a UE, unui cetățean i se poate
cere un act de identitate. Pentru a locui într-o altă țară a UE pentru
o perioada mai lungă de 3 luni, cetățeanul trebuie să îndeplinească
anumite condiții, determinate de motivul șederii - lucru, studii etc.
Cetățenii UE pot obține dreptul de ședere permanentă în altă țară
UE după o perioadă de 5 ani de rezidență juridică neîntreruptă pe
teritoriul acelei țări.
Dreptul de a vota și de a candida la alegerile electorale: fiecare
cetățean UE are dreptul de a vota și de a candida la alegerile
electorale pentru Parlamentul European sau la alegerile municipale
în oricare din țările membre în care locuiește, în aceleași condiții ca
naționalii acelei țări. În baza noilor reguli UE adoptate în decursul
anului 2013, procedura de prezentare la alegerile electorale va fi
simplificată pentru cetățenii UE care locuiesc în altă țară decât cea a
cărei cetățenie o dețin.
Dreptul de a adresa petiții: dreptul de a adresa petiții le permite
cetățenilor UE să depună plângeri sau reclamații adresate
Parlamentului European. Pot cere Parlamentului European să se
ocupe fie de o nevoie sau o doleanță personală, fie de o problemă de
interes public. Subiectul trebuie să fie cuprins în sfera de activitate
a UE și trebuie să afecteze direct cetățeanul care completează
plângerea.
Dreptul de a adresa plângeri la Ombudsman: pentru doleanțe care au
legatură cu administrarea greșită din partea unei instituții sau a unui